În ciuda promisiunii că educația deschide drumul către succes, tot mai mulți tineri întâmpină dificultăți serioase în a pătrunde pe piața muncii. De la supracalificare la discriminări algoritmice, realitatea contrazice narațiunea clasică a meritocrației.
Timp de generații, tinerii au fost învățați că diploma universitară este cheia către un viitor sigur și prosper. Însă, în prezent, mulți absolvenți din Regatul Unit – și nu numai – descoperă că această promisiune este înșelătoare. Departe de a fi recompensați pentru efortul academic, unii nu reușesc să obțină nici măcar locuri de muncă în supermarketuri sau depozite, fiind considerați supracalificați sau prea riscanți pentru posturi simple, conform Reuters.
Conceptul de employability – sau capacitatea de inserție profesională – a devenit mantra învățământului superior și a politicilor publice. Cu toate acestea, pe o piață a muncii tot mai saturată și competitivă, simpla dezvoltare a competențelor nu mai este suficientă.
Deși mulți tineri se implică în stagii, proiecte și formări suplimentare, rezultatele sunt adesea dezamăgitoare. Piața cere mult, dar oferă puțin.
Una dintre noile provocări cu care se confruntă tinerii este selecția automată bazată pe algoritmi. Aceste sisteme informatice, deși eficiente pentru angajatori, pot discrimina involuntar și pot elimina din start candidați potriviți, pe baza unor criterii rigide sau netransparente.
În același timp, automatizarea din retail, logistică și ospitalitate a redus dramatic numărul locurilor de muncă disponibile pentru debutanți.
Criza provocată de pandemia de COVID-19 a lăsat urme adânci asupra tinerilor, în special asupra celor cu vârste între 16 și 24 de ani. Numărul „NEETs” – tineri care nu sunt implicați în educație, muncă sau formare – a ajuns în Regatul Unit la aproape un milion.
Programele guvernamentale, precum Youth Guarantee, oferă doar sprijin de bază, insuficient pentru cei care se află deja pe piață și încearcă să-și construiască o carieră.
Ideea că „dacă muncești din greu, vei reuși” începe să se prăbușească sub presiunea realității. Chiar și tinerii foarte motivați, care își dezvoltă abilități, participă la rețele profesionale și se implică în stagii, nu au garanția unui loc de muncă decent.
Marjele de profit tot mai mici și reticența companiilor de a investi în personal nou accentuează această criză a debutului profesional.
Proiectul de lege privind drepturile de muncă sau reformele centrelor pentru ocuparea forței de muncă sunt pași în direcția bună, dar insuficienți. De multe ori, aceste inițiative creează noi bariere administrative sau determină angajatorii să evite riscurile, reducând astfel și mai mult accesul tinerilor la locuri de muncă.
În dorința de a proteja muncitorii și de a combate exploatarea, noile reglementări riscă să afecteze exact tinerii care au nevoie de un start. În lipsa unui sistem care să țină cont de potențial, context social și diversitate, politicile rămân rupte de realitatea tinerilor aflați la început de drum.
Soluțiile trebuie să vină din mai multe direcții. Angajatorii trebuie să își revizuiască metodele de recrutare, să renunțe la prejudecăți și să investească în tineri. Universitățile trebuie să colaboreze real cu industria pentru a alinia oferta educațională la cerințele pieței. Iar guvernele trebuie să abordeze inegalitățile sistemice legate de clasă, rasă, regiune și prestigiu instituțional.
Programele precum Youth Futures Foundation sau Trailblazers oferă modele promițătoare, dar au nevoie de susținere reală, extindere și integrare cu instrumente digitale moderne – de la aplicații de carieră la consiliere asistată de inteligență artificială.
Restabilirea contractului social înseamnă partajarea responsabilității. Tinerii nu trebuie lăsați singuri în fața unui sistem defect. Educația nu trebuie privită doar ca un pas spre angajare, ci ca o piatră de temelie a unei societăți mai juste, mai echitabile și mai solidare. Doar printr-un efort colectiv putem transforma frustrarea unei generații în forța unei schimbări reale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu