Strategia națională de vaccinare. Ministerul Sănătății, precizări: Nu va fi obligatorie

Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere publică o Hotărâre de Guvern cu privire la strategia națională de vaccinare în România până în anul 2030, proiect care are 9 mari obiective generale și obiective specifice.

Într-un comunicat de presă, Ministerul Sănătății precizează că ”strategia de vaccinare nu impune vaccinarea obligatorie, dar dă dreptul tuturor, mai ales pacienților cu boli cronice, să se vaccineze gratuit, dacă doresc.

Compensarea vaccinurilor este contrară principiului obligativității, iar România face în acest moment acest pas important pentru adolescenți și adulți”, transmit reprezentanții Ministerului Sănătății.

De asemenea, se precizează, și că vaccinarea nu va fi obligatorie nici în școli, așa cum se proceda cu anumite vaccinuri incluse în calendarul național de vaccinare.

”În școli, VACCINAREA NU VA FI OBLIGATORIE! Prin ordin comun al ministrului sănătății și cel al educației, sunt prevăzute măsuri care trebuie luate de unitatea de învățământ în situații epidemiologice speciale (de exemplu, focar de rujeolă).

În această situație, copiii nevaccinați trebuie să rămână la domiciliu, până la stingerea focarului, pentru a fi protejați împotriva bolii”, se mai arată în comunicatul Ministerului Sănătății.

9 mari obiective generale și obiective specifice

Potrivit sursei menționate, proiectul de HG are nouă mari obiective generale și obiective specifice.

”Cele mai importante sunt reprezentate de creșterea cunoașterii și încrederii în vaccinarea anti-HPV, asigurarea accesului la vaccinare pentru cei cu risc mai mare de a contracta boli prevenibile prin vaccinare, asigurarea continuității programului de vaccinare în timpul situațiilor de urgență prin detectarea precoce și răspunsul rapid în cazul focarelor cauzate de boli infecțioase prevenibile prin vaccinare, creșterea capacității de supraveghere a acestora, comunicare corectă pentru creșterea încrederii populației în beneficiile vaccinării, prin parteneriate sociale, asigurarea accesului ușor la informații științifice privind riscurile, beneficiile și siguranța vaccinurilor pentru profesioniști și pentru populație, implementarea de campanii naționale și locale de educație pentru sănătate privind vaccinarea și bolile prevenibile prin vaccinare, acces universal la servicii de sănătate, inclusiv accesul la medicamente și vaccinuri esențiale, sigure, eficace, la prețuri accesibile pentru toți.

Acoperirile vaccinale împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei și a rujeolei (pojarului) au scăzut în perioada 2009 – 2020 cu circa 10% la copiii în vârstă de un 1 an, pe fondul lipsei cazurilor de boală în ultimii ani, dar și al creșterii influenței mișcării anti-vaccinare.

Neîncrederea în vaccinarea anti-COVID nu trebuie să afecteze vaccinarea cu vaccinurile tradiționale care au menținut sănătoase generațiile de români”, se mai arată în comunicat.

Care este calendarul național de vaccinare

Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, România are cuprins în calendarul național de vaccinare următoarele vaccinuri:

În maternitate sunt efectuate vaccinul Hepatitic B, ce se face în primele 24 de ore de la naștere, și vaccinul de tip Calmette Guerrin (BCG), care se face la 2-7 zile de la naștere.

La medicul de familie, la 2, la 4 și la 11 luni de la naștere, sunt administrate vaccinul difetro-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemiphilus B-hepatitic (DTPa-VPI-HiB-Hep.B) și vaccinul pneumococic conjugat.

La 12 luni se administrează prima doză de vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR), urmând ca a doua să fie administrată la vârsta de 5 ani.

La 6 ani este administrat vaccinul difetro-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI), iar la 14 ani vaccinul diftero-tetanic pentru adulți/vaccin diftero-tetano-pertussis acelular.

Citește și: Vaccinul HPV, compensat din această toamnă

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News