€ 5.0988 →
|
$ 4.3365 →
|
Război în Orientul Mijlociu, ziua 40: SUA amenință că vor lua uraniul Iranului dacă nu este cedat - Imagine realizata cu AI
În cadrul acestui LIVE TEXT găsiți cele mai recente informații și declarații despre evenimentele importante din războiul din Orientul Mijlociu, ajuns în a 40-a zi.
Majoritatea restricţiilor legate de starea de urgenţă impusă pe 28 februarie la începutul războiului declanşat de atacul israeliano-american asupra Iranului vor fi ridicate începând de joi în cea mai mare parte a Israelului, a anunţat miercuri seara Comandamentul Frontului Intern, relatează AFP.
Cu excepţia zonei de nord de la frontiera cu Libanul, unde armata îşi continuă războiul împotriva Hezbollahului pro-iranian, şi până la golful Haifa, cel mai mare port al Israelului, restul ţării va reveni la un "nivel normal de activitate" începând cu ora locală 6:00 (3:00 GMT).
Adunările vor rămâne limitate la 1.000 de persoane în multe zone, potrivit unui comunicat al Comandamentului Frontului Intern.
Ridicarea restricţiilor înseamnă că în aceste zone şcolile se pot redeschide, deoarece joia este în mod normal prima zi de cursuri după vacanţa şcolară de Paştele evreiesc, iar companiile şi magazinele pot funcţiona normal.
Aceste noi directive, anunţate după ce un armistiţiu precar a intrat în vigoare după aproape 40 de zile de război cu Iranul, sunt totuşi valabile doar până la ora 20:00. joi (17:00 GMT) şi pot fi revizuite oricând, în funcţie de evoluţia situaţiei, avertizează Comandamentul.
Autoritatea Aeroporturilor din Israel, la rândul său, a indicat că lucrează pentru a reveni la o activitate normală pe Aeroportul Internaţional Ben Gurion din Tel Aviv începând cu miezul nopţii (miercuri, 21:00 GMT).
În ceea ce priveşte locurile sfinte din Ierusalim, pe care poliţia israeliană le închisese "din motive de securitate" la începutul războiului - şi anume Zidul Plângerii (Kotel) pentru evrei, Biserica Sfântului Mormânt pentru creştini şi Muntele Templului (Haram al-Sharif) pentru musulmani - acestea vor fi redeschise credincioşilor şi vizitatorilor începând de joi dimineaţă, a declarat poliţia.
Italia nu va trimite nicio navă pentru a ajuta la supravegherea zonei Strâmtorii Hormuz după un armistițiu între Statele Unite și Iran, decât dacă acest lucru este autorizat de Organizația Națiunilor Unite, a declarat miercuri viceprim-ministrul Matteo Salvini.
„Nu se află pe agendă. Am spus deja că nu vom trimite nave decât dacă există o inițiativă a Națiunilor Unite”, a spus Salvini, care este și ministru al infrastructurii în guvernul conservator al prim-ministrului Giorgia Meloni, jurnaliștilor. Războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a declanșat o criză energetică pentru economia globală, blocând cantități mari de petrol și gaze în Golf, după ce Teheranul a închis Strâmtoarea Hormuz pentru majoritatea navelor, afectând în mod deosebit Europa și Italia.
Perturbarea i-a determinat pe unii, inclusiv partidul de extremă dreapta Liga al lui Salvini, să ceară Europei să ia în considerare reluarea achizițiilor de energie din Rusia, care au fost întrerupte ca răspuns la invazia Moscovei în Ucraina în 2022.
Totuși, Salvini a revenit asupra acestei poziții, spunând că nu ar fi fezabil atât timp cât războiul din Ucraina continuă.
„Sper că va veni curând momentul în care va fi posibil să se vorbească despre reconstrucție și cooperare, inclusiv parteneriate și energie, odată ce conflictul cu Rusia se va încheia”, a declarat el pentru Asociația Presei Străine din Italia.
La fel ca alți aliați NATO reticenți în a susține loviturile ordonate de președintele american Donald Trump împotriva Iranului, Italia a refuzat săptămâna trecută să acorde permisiunea aeronavelor militare americane să aterizeze la baza aeriană Sigonella din Sicilia, în drum spre Orientul Mijlociu.
Salvini a respins sugestiile că divergențele tot mai mari dintre Washington și capitalele europene ar putea duce la o retragere a SUA din Europa.
„Nu cred că există vreo problemă iminentă privind retragerea trupelor NATO din Europa”, a spus el.
Statele Unite "trebuie să aleagă între încetarea focului sau continuarea războiului prin intermediul Israelului. Nu le poate avea pe ambele", a afirmat miercuri ministrul iranian de externe Abbas Araqchi, informează EFE.
"Termenii încetării focului între Iran şi Statele Unite sunt clari", a subliniat ministrul iranian după seria de bombardamente a Israelului asupra Libanului, care au provocat până acum 254 de morţi şi 1.164 de răniţi.
"Lumea vede masacrul din Liban. Mingea este în terenul SUA şi lumea aşteaptă să vadă dacă îşi va respecta angajamentele", a insistat el.
Iranul şi SUA au convenit marţi seară asupra unui armistiţiu de două săptămâni, perioadă în care vor negocia încheierea războiului început pe 28 februarie.
Araqchi a făcut referire la acordul anunţat de prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif, care prevedea "un armistiţiu pretutindeni, inclusiv în Liban şi în alte locuri".
Totuşi, mai târziu, preşedintele american Donald Trump a declarat că atacurile Israelului împotriva Hezbollah în Liban sunt o "ciocnire" separată de războiul purtat alături de Israel împotriva Iranului şi, prin urmare, nu fac parte din armistiţiul temporar obţinut cu Teheranul.
Alte ţări, precum Egiptul şi Qatar, două dintre statele care au colaborat la eforturile pentru a se ajunge la armistiţiul de două săptămâni, au condamnat de asemenea "atacurile brutale" lansate miercuri de Israel împotriva Libanului şi au cerut intervenţia "imediată" a comunităţii internaţionale.
După încetarea focului convenită în conflictul din Iran, preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri că vrea ca Washingtonul să poarte negocieri directe cu Teheranul în viitorul apropiat, iar Casa Albă a anunţat ulterior că o delegaţie americană va pleca pentru discuţii în Pakistan sâmbătă, informează dpa.
"Vor avea loc foarte curând," a declarat preşedintele Trump, citat de New York Post, într-un interviu telefonic acordat miercuri.
Din partea SUA, ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, şi emisarul special Steve Witkoff vor fi implicaţi în aceste discuţii, precum şi vicepreşedintele JD Vance, a spus preşedintele american.
AFP, citând-o pe purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a informat că o delegaţie americană condusă de vicepreşedintele JD Vance va pleca în Pakistan pentru discuţii sâmbătă.
Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a invitat anterior delegaţii din SUA şi Iran la Islamabad vineri pentru discuţii suplimentare în care urmează să fie abordat un acord final pentru rezolvarea conflictului.
Surse pakistaneze spun că reprezentanţi din Arabia Saudită, Turcia şi Egipt ar putea, de asemenea, să participe la discuţii. Aceste state au consultat anterior Pakistanul cu privire la modul în care situaţia ar putea fi dezescaladată.
Preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri că atacurile Israelului asupra grupării şiite Hezbollah din Liban reprezintă o "ciocnire" separată de războiul purtat alături de statul israelian împotriva Iranului, prin urmare Libanul nu face parte din armistiţiul temporar încheiat marţi seara cu Teheranul, relatează EFE.
Întrebat într-un interviu telefonic cu postul de radio PBS dacă este la curent cu bombardamentele masive israeliene lansate miercuri, fără avertisment, împotriva Beirutului, Trump a răspuns: "Da, ei (Hezbollah) nu au fost incluşi în acord". "Aceştia nu au fost inclus în acord. Se va rezolva şi această problemă. E în regulă", a spus Donald Trump în intervenţia sa în emisiunea PBS News Hour.
"Face parte din înţelegere - toată lumea ştie asta. E o ciocnire separată", a insistat preşedintele american, citat de AP.
Ministerul israelian de Externe a declarat pe platforma X că leadershipul libanez nu a reuşit să dezarmeze miliţiile Hezbollah sau să prevină atacurile asupra Israelului, acuzând conducerea Libanului că în loc să ia măsuri concrete împotriva grupării fundamentaliste s-a limitat să critice Israelul.
Autorităţile libaneze nu şi-au respectat angajamentele privind demilitarizarea sudului Libanului, susţine diplomaţia israeliană în aceeaşi postare, avertizând că Israelul va lua măsuri pentru a elimina ameninţarea în cazul în care acestea nu o vor face.
Preşedintele libanez Joseph Aoun a calificat anterior drept "barbare" atacurile israeliene asupra centrului capitalei Beirut, care au provocat moartea a zeci de persoane.
India ia în considerare posibilitatea de a mobiliza câteva "batalioane" de reptile pentru a stopa imigraţia ilegală din ţara vecină Bangladesh, informează miercuri AFP citând surse din cadrul poliţiei de frontieră.
Cele două ţări sunt despărţite de o frontieră de peste 4.000 de kilometri, formată în mare parte din delte create de râurile care curg din Himalaya, mlaştini sau mangrove, fără niciun fel de gard.
Aflat la putere din 2014, guvernul ultranaţionalist hindus al lui Narendra Modi a făcut o prioritate din lupta împotriva imigraţiei clandestine, în special a celei provenite din Bangladesh, cu o majoritate musulmană.
La frontiera care separă statul indian Bengalul de Vest de Bangladesh, doar 1.647 dintre cei 2.216 de kilometri sunt protejaţi de bariere.
"Ni s-a cerut să studiem ideea de a introduce reptile, precum şerpi şi crocodili, în zonele neprotejate, formate de râuri", a explicat pentru AFP un ofiţer superior din cadrul Forţei de Securitate la Frontieră (BSF), Manoj Barnwal.
Acest scenariu ar fi fost discutat în februarie, în cadrul unei reuniuni la sediul central al BSF, potrivit acestui responsabil.
"Este o idee inovatoare, dar vine cu numeroase provocări, în special în materie de securitate", a subliniat Manoj Barnwal. "Cum să procurăm reptilele? Care ar fi impactul lor asupra locuitorilor din satele situate de-a lungul frontierei?", a adăugat el.
"Am solicitat unităţilor noastre din teren să analizeze fezabilitatea acestei abordări şi să ne prezinte un raport cât mai curând posibil", a adăugat ofiţerul.
Relaţiile dintre New Delhi şi Dacca s-au tensionat de la căderea, în 2024, a fostului prim-ministru al Bangladeshului, Sheikh Hasina, care se află în exil în India.
Provenind din noul guvern format după alegerile parlamentare din februarie, ministrul afacerilor Externe din Bangladesh, Khalilur Rahman, efectuează miercuri prima sa vizită oficială în India.
Irakul şi-a redeschis spaţiul aerian în urma anunţării în cursul nopţii a unui armistiţiu de două săptămâni între Statele Unite şi Iran, informează dpa.
Situaţia s-a stabilizat şi condiţiile au revenit la normal, a indicat miercuri dimineaţa Autoritatea aviatică civilă irakiană.
Aceasta a anunţat, cu efect imediat, că toate zborurile civile pot fi reluate, precizând că este vorba despre decolări de pe aeroporturi irakiene şi aterizări pe acestea, precum şi despre survolări ale spaţiului aerian.
Traficul aerian în regiune a fost drastic restricţionat după declanşarea războiului americano-israelian împotriva Iranului pe 28 februarie.
În plus faţă de Irak, câteva state din Golf îşi închiseseră, la rândul lor, spaţiul aerian.
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a ameninţat miercuri Iranul că dacă nu cedează de bunăvoie uraniul îmbogăţit, Statele Unite sunt pregătite să-l ia cu forţa, relatează AFP.
"Noi ştim ce au ei, iar dacă nu-l vor ceda, noi îl vom obţine, îl vom lua dacă va trebui să facem asta. O putem face prin toate mijloacele necesare", a susţinut Hegseth la o conferinţă de presă desfăşurată după ce Iranul şi SUA au convenit noaptea trecută un armistiţiu de două săptămâni, timp în care vor negocia încheierea războiului lansat de SUA şi Israel pe 28 februarie.
Şeful Pentagonului a prezentat campania de bombardamente americano-israeliene desfăşurată până în prezent drept o "victorie istorică" ce ar fi decimat forţele armate iraniene şi ar fi redus capacitatea acestora pentru "ani de acum înainte", în timp armata americană a folosit în această campanie doar "mai puţin de 10% din forţa totală de luptă".
Pete Hegseth a mai susţinut că în "valul de peste 800 de atacuri lansate aseară", înaintea stabilirii armistiţiului, Statele Unite "au finalizat distrugerea bazei industriale de apărare" a Iranului.
Potrivit secretarului american al apărării, acum forţele navale iraniene "zac pe fundul mării" şi Iranul este "lipsit complet de un sistem integral de apărare aeriană".
Şeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a susţinut la rândul său că au fost atacate în total peste 13.000 de ţinte iraniene, inclusiv peste 4.000 de ţinte dinamice care au apărut în mod repetat în teatrul de operaţiuni şi care au fost neutralizate.
"Am distrus aproximativ 80% din sistemele de apărare aeriană ale Iranului, am atacat peste 1.500 de ţinte antiaeriene, peste 450 de instalaţii de depozitare a rachetelor balistice şi 80 de instalaţii de depozitare a dronelor de atac unidirecţional", a continuat el bilanţul.
Mai mult, a continuat generalul american, forţele aeriene ale SUA au "devastat reţelele de comandă şi control ale Iranului, precum şi reţelele sale logistice", distrugând peste 2.000 de centre de comandă şi control şi au scufundat peste 90% din "flota regulată" iraniană, "inclusiv toate navele principale de luptă de suprafaţă".
Cu puțin înainte ca Hegseth să ia cuvântul, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au anunțat „cele mai ample atacuri” de la începutul operațiunii terestre din Liban, iar mass-media libaneză relatează acum despre bombardamente intense în localități și orașe din întreaga țară.
Purtătorul de cuvânt al IDF, Avichay Adraee, a declarat într-un comunicat pe X că „în decurs de 10 minute și în mai multe zone simultan” armata a efectuat lovituri „care au vizat aproximativ 100 de cartiere generale și infrastructuri militare aparținând Hezbollahului”.
El îl citează pe șeful Statului Major, generalul Eyal Zamir, care a afirmat că IDF va „exploata fiecare oportunitate” și va continua să lovească Hezbollahul, adăugând: „Vom continua raidurile fără oprire.”
Hegseth este întrebat despre informațiile conform cărora Iranul continuă să lovească ținte din întreaga regiune și dacă țării i se acordă o „perioadă de grație”.
Secretarul apărării răspunde afirmând că SUA monitorizează atacurile iraniene, dar adaugă că țara ar face bine să „trimită porumbei călători către trupele sale” aflate în locații îndepărtate pentru a opri atacurile.
El spune că „este nevoie de timp” pentru ca încetarea focului să se instaureze, dar că speră și crede că acordul va fi respectat.
Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice (IRGC) din Iran, armata ideologică a ţării, a declarat miercuri că "nu are încredere" în promisiunile Statelor Unite şi a afirmat că va răspunde la orice agresiune americană sau israeliană care va avea loc în timpul armistiţiului convenit în cursul nopţii trecute, informează EFE.
Gardienii, "cu degetul pe trăgaci", sunt gata să riposteze "în cazul în care inamicul repetă erorile de calcul", a declarat corpul pe canalul său de Telegram.
"Inamicul a fost întotdeauna înşelător, nu avem încredere în promisiunile sale şi vom răspunde oricărei agresiuni la un nivel superior", a adăugat corpul militar de elită într-un comunicat citat de agenţia de ştiri Tasnim.
IRGC a afirmat că rămâne pregătit, la ordinele Liderului Suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei, să facă faţă oricărei "noi erori a inamicului".
Totodată, armata ideologică a Iranului a transmis, de asemenea, un mesaj către ţările din regiune care găzduiesc baze americane.
"Partenerii regionali ai Statelor Unite au fost martori la slăbiciunea Washingtonului şi a regimului sionist şi ar trebui să ia act şi să înceteze cooperarea cu aceştia", a avertizat IRGC.
Iranul şi Statele Unite au convenit marţi noapte asupra unui armistiţiu de două săptămâni, timp în care vor negocia încheierea războiului început pe 28 februarie.
În timpul conflictului, Statele Unite şi Israelul au bombardat zilnice instalaţii militare, nucleare şi energetice, precum şi situri civile, cum ar fi spitale şi universităţi, din Iran, care a răspuns cu atacuri asupra intereselor SUA în regiune şi în ţările vecine şi cu închiderea Strâmtorii Ormuz.
Kuweitul şi Emiratele Arabe Unite au anunţat miercuri că se confruntă cu un val de atacuri iraniene, în ciuda anunţării unui armistiţiu între Iran şi Statele Unite, informează AFP şi EFE.
"Începând cu ora 8:00 (05:00 GMT), apărarea aeriană kuweitiană se confruntă cu un val intens de atacuri ostile şi criminale efectuate de Iran", a declarat armata Kuweitului pe platforma X, detaliind că a detectat 28 de drone.
Armata Kuweitului a mai anunţat că forţele armate ale ţării din Golf "au reuşit să intercepteze un număr mare de drone ostile, dintre care unele vizau instalaţii petroliere şi centrale electrice vitale, provocând daune materiale grave infrastructurii petroliere, centralelor electrice şi uzinelor de desalinizare".
Anunţul, semnat de purtătorul de cuvânt al armatei, colonelul Saud al-Atwan, menţionează totodată că apărarea aeriană kuweitiană "depune toate eforturile pentru a monitoriza şi contracara aceste atacuri brutale" împotriva ţării.
Armata israeliană a confirmat miercuri că respectă acordul de încetare a focului cu Iranul, după ce a efectuat noi atacuri peste noapte în care a vizat lansatoarele de rachete iraniene, adăugând că rămâne în "stare de alertă ridicată", informează AFP.
"În conformitate cu instrucţiunile eşalonului politic, Tsahal (armata israeliană, IDF - n.r.) a încetat focul în campania împotriva Iranului şi rămâne în stare de alertă defensivă ridicată, pregătită să răspundă la orice încălcare" a armistiţiului, se arată într-un comunicat al armatei.
"Miercuri noapte, (forţele armate israeliene) au efectuat un val de atacuri la scară largă care au vizat site-uri de lansare a rachetelor şi lansatoare ale regimului terorist iranian în tot Iranul, pentru a reduce semnificativ şi neutraliza capacităţile sale de lansare", se adaugă în comunicat.
Contactată de EFE, IDF nu a comentat imediat momentul exact al încheierii acestor atacuri, relativ la intrarea în vigoare a armistiţiului.
Mai mulţi legislatori americani proeminenţi au reacţionat cu prudenţă la anunţarea armistiţiului de două săptămâni în conflictul cu Iranul, unii democraţi criticând modul în care preşedintele american Donald Trump a gestionat războiul, notează miercuri dpa.
"Un armistiţiu este o veste bună - doar pentru că acest război fără scop ar trebui să se încheie cât mai curând posibil", a scris senatorul democrat Richard Blumenthal pe reţeaua X, adăugând însă că Trump încă nu a reuşit să explice de ce a lansat conflictul. "Un armistiţiu pentru poporul american nu este o victorie", a menţionat Blumenthal.
Reprezentantul democrat Gregory Meeks a subliniat că un armistiţiu nu este suficient şi i-a cerut lui Trump să explice Congresului de ce a dus Statele Unite într-un război în care 13 militari americani au fost
ucişi.
Liderul democrat din Senat, Chuck Schumer, a adoptat un ton mai ironic, declarându-se bucuros că Trump "a dat înapoi" şi că acum "caută cu disperare orice fel de rampă de ieşire din fanfaronada sa ridicolă", de asemenea într-o postare pe X.
Senatorul republican Lindsey Graham a susţinut în ce-l priveşte implicarea Congresului în examinarea planului prezentat de Iran pentru încetarea conflictului şi despre care Trump a declarat pe reţeaua sa Truth Social că oferă o "bază fezabilă" pentru negocieri. El a adăugat că va solicita un vot, în mod similar cu procesul utilizat pentru acordul nuclear cu Iranul în timpul fostului preşedinte Barack Obama.
Şefa diplomaţiei Uniunii Europene Kaja Kallas a salutat miercuri acordul de încetare temporară a focului între SUA şi Iran, înţelegere care în opinia sa creează spaţiu pentru democraţie în vederea ajungerii la un acord durabil, relatează AFP şi Reuters.
Acordul de încetare a focului SUA-Iran este un pas în spate de pe marginea prăpastiei după săptămâni de escaladare, a scris Kallas pe X.
Acordul creează o şansă atât de necesară pentru a estompa ameninţările, a opri rachetele, a reporni transportul maritim şi a crea spaţiu pentru diplomaţie în vederea unui acord durabil, a adăugat reprezentanta UE.
Kaja Kallas, care urmează să se deplaseze miercuri în Arabia Saudită, i-a mulţumit ministrului de externe pakistanez Ishaq Dar pentru rolul său în aceste negocieri, subliniind că UE este pregătită să sprijine eforturile de mediere.
Lideri din întreaga lume au salutat acordul de încetare a focului pentru două săptămâni anunţat de SUA şi Iran cu o oră înaintea expirării ultimatumului dat Teheranului de către preşedintele american Donald Trump şi au subliniat importanţa instaurării unei păci durabile în Orientul Mijlociu, relatează miercuri AFP şi Reuters.
Israelul sprijină decizia preşedintelui Trump de a suspenda loviturile contra Iranului timp de două săptămâni, cu condiţia ca Teheranul să redeschidă imediat strâmtorile şi să pună capăt atacurilor împotriva SUA, Israelului şi ţărilor din regiune, a declarat biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu într-un comunicat.
Încetarea focului pentru două săptămâni nu include Libanul, se precizează în comunicat.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a salutat încetarea focului timp de două săptămâni convenită de SUA şi Iran şi le-a cerut părţilor beligerante să se angajeze pentru instaurarea unei păci durabile şi cuprinzătoare în Orientul Mijlociu.
Secretarul general salută anunţul SUA şi al Iranului privind încetarea focului pentru două săptămâni, a declarat Stephane Dujarric, purtător de cuvânt al şefului ONU.
Antonio Guterres face apel la toate părţile din conflictul actual din Orientul Mijlociu să-şi respecte obligaţiile în virtutea dreptului internaţional şi să se conformeze termenilor încetării focului în scopul deschiderii căii spre o pace durabilă şi cuprinzătoare în regiune, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Potrivit secretarului general al ONU, pentru protejarea vieţilor civililor şi limitarea suferinţelor umane este nevoie urgentă de încetarea ostilităţilor.
Cel mai important este să fie luate măsuri concrete pentru a dezamorsa situaţia, în special pentru a garanta securitatea navigaţiei în strâmtoarea Ormuz, a subliniat Minoru Kihara, purtător de cuvânt al guvernului japonez.
Japonia este al cincilea importator de petrol din lume. Aproximativ 93% din importurile sale de petrol tranzitează strâmtoarea Ormuz.
Ministerul de Externe sud-coreean a declarat într-un comunicat că guvernul de la Seul speră că negocierile între cele două părţi îşi vor atinge scopul şi că în cel mai scurt timp pacea şi stabilitatea vor fi reinstaurate în Orientul Mijlociu.
Seulul speră că libertatea şi securitatea navigaţiei tuturor navelor, inclusiv celor ale Coreii de Sud, în strâmtoarea Ormuz vor fi garantate rapid.
Canberra a salutat încetarea focului temporară anunţată de SUA şi Iran, avertizând însă că prelungirea războiului ar avea un impact sporit asupra economiei mondiale şi costurile umane ar fi ridicate.
Vom continua să le cerem tuturor părţilor să respecte dreptul internaţional umanitar şi să protejeze viaţa civililor, a declarat biroul premierului australian Anthony Albanese.
Deşi aceasta este o veste încurajatoare, rămân multe de făcut în zilele următoare pentru a garanta o încetare a focului durabilă. În zilele şi săptămânile care vin, Noua Zeelandă va sprijini toate eforturile menite să pună capăt definitiv şi durabil acestui conflict, a reacţionat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe neo-zeelandez, Winston Peters.
Mai multe explozii au fost auzite miercuri dimineaţă în capitala Bahreinului, Manama, la doar câteva ore după ce Statele Unite au anunţat un armistiţiu de două săptămâni cu Iranul, relatează AFP şi Reuters.
"Apărarea Civilă a stins un incendiu la o facilitate rezultat în urma agresiunii iraniene. Nu au fost raportate victime", a făcut cunoscut Ministerul de Interne al Bahreinului pe reţeaua X.
Bahreinul, care găzduieşte Flota a Cincea a Marinei SUA, este un centru cheie pentru operaţiunile militare americane în Orientul Mijlociu şi a fost vizat în repetate rânduri de atacuri iraniene de la declanşarea războiului din Orientul Mijlociu, în urma atacurilor americano-israeliene din 28 februarie împotriva Teheranului.
Israelul a acceptat armistiţiul cu Iranul, a declarat marţi pentru AFP un oficial al Casei Albe, sub protecţia anonimatului.
Statele Unite şi Iranul au convenit, prin intermediul Pakistanului, asupra unui armistiţiu de două săptămâni în schimbul redeschiderii strâmtorii Ormuz, cu puţin peste o oră înainte de expirarea ultimatumului dat de preşedintele american Donald Trump, care ameninţa cu distrugerea Republicii Islamice.
Mediatorul din Pakistan a asigurat că armistiţiul se aplică şi Libanului, unde Israelul desfăşoară operaţiuni militare împotriva grupării armate pro-iraniene Hezbollah.
Totuşi, biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a afirmat miercuri că armistiţiul între SUA şi Iran nu include Libanul, ţară antrenată în războiul din Orientul Mijlociu după atacurile organizaţiei şiite pro-iraniene Hezbollah contra teritoriului israelian.
Încetarea focului pentru două săptămâni nu include Libanul, a dat asigurări biroul şefului guvernului israelian, într-un comunicat adresat presei.
Declaraţia contrazice un anunţ făcut anterior de premierul pakistanez Shehbaz Sharif, potrivit căruia încetarea focului pentru 14 zile se aplică peste tot, inclusiv în Liban şi în alte părţi.
Armata israeliană a raportat miercuri dimineaţă că Iranul a lansat rachete în direcţia teritoriului său, la câteva momente după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat amânarea cu două săptămâni a unei campanii de atacuri împotriva infrastructurii iraniene, transmite AFP.
Forţele armate israeliene "au identificat rachete lansate din Iran spre teritoriul statului Israel. Sistemele de apărare sunt activate pentru a intercepta această ameninţare", a indicat armata pe contul său de Telegram
SUA vor ajuta la deblocarea strâmtorii Ormuz, anunţă preşedintele american Donald Trump.
Preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri că SUA vor contribui la deblocarea traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz, transmite Agerpres. Declarația sa vine după ce marţi noaptea Washingtonul şi Teheranul au anunţat o încetare a focului pentru două săptămâni, transmit agenţiile Reuters şi AFP.
Preşedintele american Donald Trump a declarat marţi că este de acord să suspende bombardamentele împotriva Iranului timp de două săptămâni şi că este pregătit pentru o încetare a focului dacă Teheranul redeschide "complet" strâmtoarea Ormuz, de o importanţă vitală, notează AFP.
"În urma discuţiilor cu premierul Shehbaz Sharif şi mareşalul Asim Munir, din Pakistan, în cursul cărora mi-au cerut să suspend intervenţia militară prevăzută în această seară împotriva Iranului şi cu condiţia ca Republica Islamică Iran să accepte deschiderea completă, imediată şi sigură a strâmtorii Ormuz, accept să suspend bombardamentele şi atacurile împotriva Iranului pentru o perioadă de două săptămâni", a scris preşedintele american pe platforma sa Truth Social, cu puţin peste o oră înainte de expirarea ultimatumului său.
Liderul republican ameninţase mai devreme în cursul zilei că va eradica "o întreagă civilizaţie" dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea Ormuz.
Cel mai recent ultimatum dintr-o serie de ultimatumuri lansate de Donald Trump Iranului şi respinse în mod repetat, i-a dat Teheranului termen până la ora 20:00, ora Washingtonului (miezul nopţii GMT), pentru a redeschide pasajul maritim strategic, prin care înainte de război trecea 20% din petrolul mondial.
"Va fi un armistiţiu reciproc!", a adăugat Trump, potrivit căruia Statele Unite "şi-au atins şi depăşit deja toate obiectivele militare" de la lansarea atacurilor americano-israeliene pe 28 februarie.
De asemenea, el a raportat discuţii "foarte avansate" în vederea unui acord de pace "pe termen lung" cu Iranul, care a prezentat "o propunere în 10 puncte" ce "constituie o bază viabilă pentru negocieri".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Accident Snagov. O mașină ca a lui Mihai costă și peste 100.000 euro. O investiție de 800 de lei i-ar fi putut salva viața
de Anca Murgoci
Adevărul incomod și dur despre cazul Mihai, tânărul de 20 de ani care s-a izbit de un copac în Pădurea Snagov, în prima zi de Paște
de Anca Murgoci
