EXCLUSIV Nu-ți mai sprijini bărbia în palmă dacă vrei dinți frumoși. Dr. Mihaela Răescu, ghid pentru o bună sănătate orală

Autor: Doinița Manic

Prof. dr. Mihaela Răescu, medic primar stomatologie generală și medic specialist endodonție, de la Facultatea de Medicină Dentară, disciplina Prevenție ortodentară, Universitatea „Titu Maiorescu” din București, a explicat într-un interviu pentru DC NEWS ce ar trebui să facă fiecare dintre noi pentru a avea o bună sănătate orală. Totul începe cu ritualurile zilnice pe care trebuie să ni le formăm și continuă cu vizitele periodice la stomatolog.

Potrivit medicului, dacă am face un top al pricipalelor reguli pe care trebuie să le respectăm, acesta ar arăta astfel: igiena orală corectă consecventă, dieta echilibrată, controalele regulate la medicul stomatolog și evitarea factorilor de risc.

Ritualurile zilnice esențiale pentru o bună sănătate orală

DC NEWS: Care sunt ritualurile zilnice esențiale pentru o bună sănătate orală?

Prof. dr. Mihaela Răescu: Este adevărat că igiena dentară ar trebui sa fie ca un ritual, realizat cu consecvență și atenție. Iată și de ce: placa bacteriana prezentă pe toate suprafețele dure din cavitatea orală (dinți, aparate ortodontice, lucrări protetice, implanturi), nu se poate îndepărta prin simpla clătire, fiind necesară o activitate mecanică, de exemplu, periaj. Un al doilea argument ar fi faptul că la un interval de 1 oră după un periaj corect, placa bacteriană supra gingivală poate fi deja cuantificată cu maxim de acumulare la 30 de zile. Mai mult chiar, placa bacteriană este impermeabilă pentru substanțele alcaline și cele anti microbiene din mediul, deci nici saliva singură nu ne poate proteja.

Așadar, dată fiind patogenitatea plăcii bacteriene, protecția apare dacă o îndepărtăm zilnic, conștiincios, cu o periuța de dinți corespunzătoare ca formă și dimensiune, de cel puțin 2 ori pe zi.
Rata de formare a plăcii bacteriene și localizarea acesteia variază de la individ la individ și este influențata și de regimul alimentar, vârstă, salivă, alinierea dinților sau afecțiuni de ordin general.
Un periaj corect poate fi completat cu utilizarea aței dentare (mai ales în cazul dinților cu incongruența dento-alveolară cu inghesuire - "dinții inghesuiți") sau a dușului bucal (în cazul lucrărilor protetice cu sau fără implant).

Clătirea cu apă de gură neiritantă, la recomandarea medicului, încheie cu succes igienizarea zilnică.
Între mese și nu numai, alimentația bogată în zaharuri, lipsa hidratării corespunzătoare, fumatul, alcoolul și consumul alimentelor acide, pot amplifica rata depunerii plăcii bacteriene.

Primele semne ale problemelor dentare serioase

DC NEWS: Cum recunoaștem din timp primele semne ale unor probleme dentare mai serioase?

Prof. dr. Mihaela Răescu: Primele semne ale unei afecțiuni oro-dentare sesizate de pacienți apar odată cu durerea sau sângerarea.

Durerea, chiar de scurtă durată, prezentă la contactul dintelui cu agenți fizici sau chimici, trimite "măcar la un control" orice persoană care vrea să prevină apariția unei afecțiuni mai complicate.
Examenul obiectiv endo-oral stabilește tipul leziunii care a provocat durerea. De exemplu, o carie simplă, o hipersensibilitate dentinara, o leziune a smalțului, o retracție gingivală.

Sângerarea gingivală confirmă prezența inflamației la nivel gingival sau parodontal, cu multiple cauze (hormonale, afecțiuni de ordin general); este întreținută exclusiv de prezența plăcii bacteriene, agravând statusul parodontal.

Orice formațiune nou apărută în cavitatea orală, dureroasă sau nu, colorată sau nu, face obiectul unei examinări minuțioase, regulate.

Controlul periodic în cabinetul stomatologic este cel mai simplu și cel mai sigur mod de a preveni apariția sau evoluția unor afecțiuni orale mai greu de tratat și mult mai costisitor.

Cât de des ar trebui să mergem la stomatolog

DC NEWS: Cât de des recomandați controalele stomatologice și cât de importantă este prevenția?

Prof. dr. Mihaela Răescu: Controalele stomatologice sunt recomandate, în general, la fiecare 6 luni, însă frecvența acestora poate varia în funcție de pacient, afecțiune, vârstă, diagnostic și tratament. 

Pentru copiii carioreceptivi, controlul periodic este recomandat împreună cu alte mijloace de prevenție: fluorizarea și sigilarea dentară.

Persoanele cu afecțiuni cronice care au și simptomatologie orală (diabetul, bolile autoimune, afecțiunile psihice, afecțiunile reumatismale, bolile cardiovasculare) sau a căror medicație modifică fluxul salivar trebuie monitorizate cu frecvența mai mare.

Obiceiurile care ne afectează sănătatea orală

DC NEWS: Ce obiceiuri afectează sănătatea orală și ce alternative au?

Prof. dr. Mihaela Răescu: Obiceiurile care afectează sănătatea orală trebuie urmărite din copilărie, mai ales dacă sunt practicate consecvent, cu o anumită frecvență și intensitate. Câteva din obiceiurile vicioase întâlnite mai des la copii, rar la adulți, sunt poziții anormale de postură a capului și corpului cum ar fi sprijinul constant bărbie, interpoziții heterotrope la nivelul arcadelor cum estesugerea degetelor după vârsta de 3 ani, sau interpoziții autotrope, a buzei, a limbii, a obrajilor.

La adult, fumatul, consumul de alcool și produse zaharoase în exces, practicate constant, au efecte nocive asupra sănătății orale.

Tutunul și alcoolul sunt factori de risc intervenind la nivel cromozomal provoacă leziuni la nivelul ADN-ului celular și reduc eficiența mecanismelor de vindecare.

Tutunul acționează nu numai prin gudron, dar și prin iritație termică sau chiar arsură. La nivelul cavității orale, modifică pH-ul salivar, temperatura intra orală, calitatea și cantitatea salivei și a plăcii bacteriene. Prin efectele sale, consumul de tutun are un impact major, nedorit, asupra succesului tratamentelor dentare. Pacienții fumători primesc de fiecare dată indicații din partea medicului stomatolog pentru a renunța la fumat pe toată perioada tratamentului chirurgical (extracții, chirurgie parodontala, inserarea de implant dentar) pentru o vindecare fără complicații.

Pentru fumătorii care nu pot renunța complet, alternativele fără ardere pot reprezenta o opțiune de reducere a riscurilor, deoarece eliminarea procesului de ardere reduce expunerea la o parte semnificativă a substanțelor nocive. Acestea nu sunt lipsite de risc, dar pot fi o soluție intermediară în contextul reducerii efectelor negative asupra sănătății orale.

Prof. dr. Mihaela Răescu: Este importantă diferențierea între produsele care implică sau nu arderea tutunului, impactul asupra sănătății fiind diferit

DC NEWS: Ați menționat fumatul ca un factor major de risc, dar și faptul că, pentru cei care nu pot renunța, alternativele fără ardere pot face diferența în tratamentele orale cum sunt extracțiile sau implantele dentare. În acest context, cum priviți concluziile recente ale evaluării realizate de Comisia Europeană asupra Directivei produselor din tutun și direcția în care se îndreaptă revizuirea acesteia?

Prof. dr. Mihaela Răescu: Comisia Europeana are în vedere reglementarea și monitorizarea atentă a produselor alternative, cu risc redus, utile fumătorilor adulți care își doresc, dar nu pot să renunțe la fumat. Iar dovezile științifice  cunoscute în prezent pot fi un argument relevant in decizia Comisiei. De aceea este importantă diferențierea între produsele care implică sau nu arderea tutunului, impactul asupra sănătății fiind diferit.

Țări precum Suedia, Japonia sau Marea Britanie care au creat condiții pentru utilizarea produselor alternative cu risc redus au rezultate semnificative referitor la reducerea numărului de fumători. Aceste date ar trebui integrate pentru politici publice eficiente.

DC NEWS: Care este cel mai important sfat pentru menținerea sănătății orale pe termen lung?

Prof. dr. Mihaela Răescu: Igiena orală corectă consecventă, dieta echilibrată, controalele regulate la medicul stomatolog și evitarea factorilor de risc ar fi sfatul meu. "Dinții sunt viață" (D.Koubi) și trebuie să avem grijă de ei și de noi.