Seceta cumplită face ravagii în vestul țării
Seceta din luna iulie a afectat culturile de primăvară în judeţele din Vestul ţării, fiind afectate mai ales culturile de porumb, floarea soarelui şi soia care au fost arse de arşiţa din aer, însă au avut de suferit şi fâneţele şi păşunile.
O parte din judeţul Timiş stă extrem de prost, în zona Timişoara - Lugoj- Gătaia, în timp ce pe ruta Timişoara - Sânnicolau Mare e binişor, în sensul că nu este foarte rău. Dacă vine ploaia în următoarele două zile, va fi o salvare pentru zona a doua, în timp ce pentru zona afectată nu se va mai putea salva mare lucru, a declarat luni, pentru Agerpres, ing. dr. Doru Petanec, directorul Direcţiei Agricole Timiş.
Potrivit acestuia, nu se cunoaşte încă procentul în care au fost afectate culturile, Direcţia atenţionând deja primăriile să declanşeze sistemul de evaluare. În fiecare comună există Comitetul local de urgenţă, care este convocat la cererea fermierilor afectaţi pentru a face constatările în teren.
Cea mai afectată cultură este soia. Nu este vorba doar despre seceta pedologică, din pământ, ci de seceta din aer, unde avem 38 de grade la umbră. Se usucă organele florale şi cad. Sunt afectate şi floarea soarelui şi porumbul, mai ales soiurile târzii, care nu au prins umezeală şi care au şi secetă pedologică, a explicat Petanec.
În judeţ s-au însămânţat în primăvară 180 de mii de hectare cu porumb, 12 mii de hectare cu soia şi 44 mii de hectare cu floarea soarelui.
Petanec menţionează că în condiţiile de caniculă care s-au aşternut peste vestul ţării, nici sistemele de irigaţii nu ar ajuta prea mult culturile, întrucât seceta atmosferică e una, cea pedologică e alta, deşi sunt legate. Dacă planta nu se mai hrăneşte din pământ, moare de foame, dar nu este atât de afectată precum este de seceta din aer care-i usucă florile.
Şi Ioan Martin, directorul Direcţiei Agricole Arad, a precizat că pericolul ca semănăturile de primăvară să fie compromise total este foarte mare.
Culturile sunt destul de mult afectate, cele mai atinse fiind cele de porumb (118 mii ha), floarea soarelui (26 de mii), sfecla de zahăr (2.300 ha). Ar fi bun un sistem de irigaţii. Sunt afectate şi fâneţele şi păşunile, este lovit şi păstoritul, pentru că s-a uscat toată iarba de pe cele 112 mii ha, a afirmat Ioan Martin.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
