Istoricul Mădălin Hodor a demontat, la emisiunea Studio Politic de la Digi24, mai multe mituri despre Nicolae Ceaușescu, folosite des astăzi în scop electoral.

La 35 de ani de la căderea regimului comunist, nostalgia față de perioada lui Ceaușescu persistă în rândul multor români.

Potrivit cercetătorului CNSAS, Mădălin Hodor, acest fenomen se datorează în mare parte „unei memorii selective” a celor care au trăit sub regimul comunist. „Generația care a trăit în perioada lui Nicolae Ceaușescu suferă de un fel de memorie selectivă și își amintește doar anumite părți pozitive, sau ceea ce a fost pentru ei pozitiv din perioada lui Nicolae Ceaușescu și pur și simplu nu vor să recunoască lucrurile rele care s-au întâmplat în perioada comunistă”, a explicat Hodor la Digi24.

Această nostalgie nu este limitată doar celor care au trăit direct sub dictatura Ceaușescu. Hodor a fost surprins să descopere că „persoane care sunt născute după 1990 promovează acest tip de discurs nostalgic”, chiar dacă nu au trăit acea perioadă. „Ei nu au trăit în comunism, în schimb sunt foarte convinși că în perioada dinainte de 1989 se trăia mult mai bine, erau niște condiții bune pentru tineri”, spune Hodor, evidențiind modul în care miturile despre trecut au pătruns și în rândul tinerelor generații.

Un alt factor esențial în perpetuarea acestei nostalgii îl reprezintă atitudinea politică și lipsa unui discurs educativ coerent. Specialistul subliniază faptul că „sunt politicieni care îl elogiază pe Nicolae Ceaușescu, dar în spatele acestor politicieni sunt foarte multe alte persoane care împărtășesc această viziune despre Nicolae Ceaușescu și despre epoca comunistă”. Acesta atrage atenția că, în contextul în care istoria comunismului a fost introdusă în școli doar recent și într-un mod opțional, „aceste lacune în educația istorică sunt responsabile și pentru genul ăsta de nostalgie”.

De asemenea, Hodor vorbește despre importanța înțelegerii corecte a regimului Ceaușescu, demontând miturile legate de politica internațională a acestuia.

„Unul dintre argumentele folosite frecvent de cei care îl elogiază pe Ceaușescu este legat de politica internațională. Nostalgicii susțin că «era un președinte care juca la nivel internațional, era amestecat în marile dosare ale lumii, negocia cu palestinienii și israelienii, cu Statele Unite, cu China»”, remarcă Hodor. Totuși, el consideră că această imagine a lui Ceaușescu ca un „lider mondial” este o „imagine puerilă”. „Ceaușescu într-adevăr a ajuns pe scena internațională, dar într-un anumit context. Acel context se leagă de anul 1968, când Nicolae Ceaușescu a făcut opinie separată față de restul liderilor Pactului de Varșovia în ceea ce privește intervenția sovietică în Cehoslovacia”.

Potrivit cercetătorului, Ceaușescu nu a fost un lider global, ci o „persoană folosită de liderii occidentali pentru a găsi diverse canale de comunicare cu China sau cu URSS”. „Nicolae Ceaușescu nu genera politică externă, el era o ușă între politicienii din Occident și cei cu care politicienii din Occident voiau să negocieze fără ca acest lucru să fie evident”, adaugă el, subliniind că Ceaușescu a fost un instrument, nu un jucător principal pe scena mondială.

„Picătura care a umplut paharul!”. Ultimul gest al lui Ceaușescu

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News