Riscul de criză economică globală crește ca urmare a șocurilor tarifare din SUA

Perspectivele economiei mondiale pentru 2025 s-au înrăutățit considerabil, pe măsură ce un număr tot mai mare de economiști atrag atenția asupra riscurilor serioase de recesiune, cauzate în principal de politicile tarifare adoptate de administrația Trump, potrivit unui sondaj realizat de Reuters.

În urmă cu doar trei luni, previziunile indicau un peisaj economic robust, susținut de creșteri constante în aproape 50 de state. Însă noile tarife impuse de SUA asupra tuturor importurilor au zdruncinat piețele financiare, au dus la pierderi de trilioane de dolari pe burse și au subminat statutul dolarului american ca activ de refugiu sigur.

Chiar dacă cele mai dure măsuri tarifare au fost amânate temporar, taxele generale de 10% continuă să se aplice, alături de un tarif drastic de 145% vizând importurile din China.

Tarifele comerciale zguduie piețele și subminează planurile de creștere

„În actualul climat de incertitudine, companiile abia pot lua decizii pe termen scurt, darămite să planifice pe un orizont de cinci ani”, a subliniat James Rossiter, director de strategie macro globală la TD Securities.

În condițiile unui climat economic tot mai imprevizibil și al celor mai ridicate bariere comerciale din ultimele decenii, numeroase firme multinaționale au fost nevoite să-și ajusteze sau să-și retragă complet estimările de venituri.

Răspunsurile economiștilor chestionați între 1 și 28 aprilie relevă un consens aproape total: niciun respondent nu a susținut că tarifele ar avea efecte pozitive asupra încrederii în afaceri. Dimpotrivă, 92% au indicat consecințe negative, iar 8% au apreciat impactul ca fiind neutru, în special în economiile emergente.

Trei din patru economiști și-au redus așteptările privind creșterea economică globală pentru 2025, prognoza medie coborând de la 3,0% la 2,7%. Estimarea Fondului Monetar Internațional este ușor mai optimistă, situându-se la 2,8%.

Aceeași tendință de revizuire descendentă se regăsește și în prognozele individuale: din cele 48 de economii analizate, 28 au înregistrat reduceri ale previziunilor, 10 au rămas la nivelul anterior, iar alte 10, între care Argentina și Spania, au primit estimări îmbunătățite datorită unor factori interni specifici.

China și Rusia sunt anticipate să înregistreze creșteri de 4,5% și respectiv 1,7%, depășind ritmul economic prognozat pentru Statele Unite, o tendință constantă față de raportul precedent.

În schimb, Mexicul și Canada se confruntă cu revizuiri semnificative în scădere, cu estimări actuale de doar 0,2% și 1,2%, ajustări realizate în mare parte în ultima lună.

Riscul de stagflație îi îngrijorează economiști: Izolarea față de cel mai important partener comercial va declanșa dezechilibre majore asupra prețurilor

Prognozele pentru 2026 reflectă o imagine similară, ceea ce sugerează că declinul așteptărilor de creștere, inițiat de politicile tarifare, este profund și va fi greu de inversat.

Întrebați cât de mare este riscul unei recesiuni globale în 2025, 60% dintre cei 167 de economiști intervievați au apreciat că riscul este „ridicat” sau „foarte ridicat”. Doar 66 de economiști au considerat că probabilitatea este „scăzută” sau „foarte scăzută”.

„Într-un astfel de context, e dificil să rămâi optimist în privința perspectivei de creștere”, a comentat Timothy Graf, șeful strategiei macro pentru EMEA la State Street.

Graf a adăugat: „Chiar și dacă tarifele ar fi eliminate imediat, daunele aduse reputației Statelor Unite ca partener comercial de încredere sunt deja considerabile, afectând acordurile bilaterale și multilaterale.”

Un alt efect al acestor măsuri este încetinirea progreselor în lupta contra inflației, demarată de băncile centrale prin majorarea dobânzilor. Tarifele, având un caracter inflaționist, pun presiune suplimentară pe prețuri.

„Izolarea față de cel mai important partener comercial va declanșa dezechilibre majore asupra prețurilor, cu impact negativ puternic asupra veniturilor reale și, implicit, asupra cererii de consum”, a avertizat Graf.

În plus, șansele de a intra într-o fază de stagflație – caracterizată prin stagnare economică, inflație ridicată și șomaj în creștere – sunt în prezent mai mari decât au fost anterior, a precizat el.

În ceea ce privește atingerea țintelor de inflație, mai bine de 65% dintre cele 29 de bănci centrale majore monitorizate nu sunt așteptate să reușească în 2025, iar pentru 2026 situația se îmbunătățește doar marginal, conform Reuters.

CITEȘTE ȘI: Propunere care vizează toți românii: 20 de ani de muncă fără zile libere, punți și fără creșteri salariale!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News