"Orice plan de redresare economică nu se va putea adresa economiei așa cum a fost ea structurată înainte de criză. Nu numai pentru că ar fi o risipă de bani, dar ar fi doar prelungirea unei agonii fără rost, iar acest lucru ne este demonstrat de datele care vin mai ales din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, sector care reprezintă cam 96% din total companii din România. Astfel, la momentul decembrie 2019, 10,91% din IMM-uri se aflau în situație falimentară, 39,33% din IMM-uri își redusesera activitatea, 35,48% dintre IMM-uri funcționau la parametri normali și doar 14,28% își amplificaseră activitatea.
Analizând aceste cifre și corelând cu celelalte componente (lipsa de capital, slaba ocupare a forței de muncă, creditul comercial la un nivel peste limita de risc, decapitalizarea de peste 30 miliarde euro) este evident că nu toată lumea poate fi salvată și mai ales este evident că orice sprijin trebuie să se îndrepte către o reconversie a afacerilor dar și către o restructurare a modului de business.
În contextul dat, nu a existat practic nici o măsură de susținere a economiei așa cum era, din perspectiva IMM.
Că a fost bine să nu, asta trebuie să o spună reprezentanții IMM-urilor.", a scris Adrian Câciu pe pagina sa de Facebook.
Câte IMM-uri vor supravieţui
"Personal cred că trebuiau acordate o serie de compensații, iar inclusiv amânarea de rate trebuia condiționată de reașezarea în cadrul micilor companii a împrumutului asociat, principala sursă de decapitalizare anterioară.
Ca și concluzie pe trecut, aprecierea mea este că nu vom avea mai mult de 60% din IMM-uri care să treacă de criză fără să își facă reconversia businessului voluntar sau forţat de lanțurile de aprovizionare în continuă dinamică.
Revenind însă la ceea ce ar trebui să apară după criză sau în zilele următoare (pentru a avea timp să fie elaborat, analizat, calculat și pregătit pentru o implementare) cred că trebuie pus accentul pe sprijinul industriilor mari și a serviciilor conexe. Producția manufacturieră, industria petrochimică, industria farma, industria alimentară, industria prelucrătoare ar trebui să fie țintele sprijinului care se va acorda de către stat sau în parteneriat stat-sistem bancar.
Asta când ne referim la ajutoare de stat cu obiectivul de a sprijini sectorul privat. La care să se adauge sprijin pentru reconversie profesională pentru circa 500.000 de persoane care vor ieși din zona de servicii și vor fi preluate de sectorul productiv.", a mai scris economistul.
Criza de acum, diferită de cea din 2008
"Când ne referim la investiții publice, acestea ar trebui concentrate pe domeniul sănătății și pe infrastructură mare. Nu poți răspunde la nevoi nelimitate cu resurse limitate și de aceea ai nevoie de prioritizari.
Să ne înțelegem, un plan de redresare economică nu se implementează într-un an, el se face pe termen cel puțin mediu și are în vedere trecerea de la economia bazată pe consum la economia bazată pe producție.
Iar acest lucru este imposibil fără o reformă structurală în economie.
Dacă adăugăm la această digitalizarea economiei, că vector de progres cred că puteți intui că un astfel de plan nu se poate naște fără o abordare transpartinică și trans-socială pentru că este un plan care nu ar trebui întrerupt de diverse curente de opinie sau abordări conjuncturale.
Undeva, politicul ar trebui să își revizuiască abordarea din perspectiva obiectivelor economice de țara. Obiectivele economice de țara nu trebuie alterate de câștiguri de tip electoral pentru că nu fac obiectul unei competiții ci al unei abordări strategice.
Din această perspectivă, este evident că orgoliile și frustrările nu vor genera progres.
Va fi o restructurare economică.
Indiferent de ceea ce cred unii sau alții această criză se deosebește categoric de criză din 2008.
Este o criză economică, structurală pe când atunci a fost o criză financiară.
La finalul actualei crize vor supraviețui doar economiile restructurate", a conchis Câciu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Acest articol reprezintă o opinie.
Ascultă în română
