Politica ucraineană a început să se înfierbânte, după ce echipa lui Donald Trump a exercitat presiuni pentru organizarea alegerilor prezidențiale în Ucraina până la finalul anului.
După invazia rusă din 2022, scena politică ucraineană, obișnuită cu dezbateri aprinse, a intrat într-o perioadă de acalmie sub incidența legii marțiale. Totuși, recent, semnale clare indică o revenire a activității politice, alimentată de presiunile externe, în special din partea Statelor Unite, care par dornice să accelereze sfârșitul conflictului cu Rusia.
Tensiunile interne au crescut semnificativ în ultima săptămână. Critici la adresa administrației președintelui Volodimir Zelenski au devenit tot mai vocale, cu acuzații că echipa sa se preocupă mai mult de alegerile viitoare decât de efortul de război. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a reclamat că un oficial numit de președinte ar fi pus obstacole activității sale, iar figuri importante din opoziție au efectuat deplasări în străinătate, alimentând speculații despre posibile repoziționări politice.
Analistul politic Volodimir Fesenko a asociat această intensificare a activității politice cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, ceea ce ar putea duce la negocieri pentru încheierea războiului. Se simte o creștere a neliniștii politice interne, a afirmat Fesenko.
Un semnal concret că alegerile ar putea redeveni o temă de actualitate a fost oferit de un raport Reuters, care sugerează că echipa lui Trump face presiuni pentru organizarea alegerilor prezidențiale în Ucraina până la finalul anului, mai ales în condițiile unui posibil armistițiu cu Rusia.
Fostul președinte Petro Poroșenko a fost surprins în ultimele săptămâni într-un turneu diplomatic intens, având întrevederi cu oficiali străini, relatează MSN. Acesta neagă orice legătură a demersurilor sale cu alegerile, susținând că scrutinul ar servi intereselor Kremlinului, destabilizând Ucraina într-un moment critic. Totuși, partidul său, Solidaritatea Europeană, acuză echipa lui Zelenski de tentative de eliminare a sa din Parlament, prioritizând alegerile în detrimentul conflictului militar.
O altă figură politică, fostul premier Iulia Timoșenko, și-a făcut simțită prezența, având întâlniri cu oficiali europeni și criticând detenția unui general ucrainean pentru eșecul unei operațiuni defensive din mai 2023.
În paralel, primarul Kievului, Kliciko, un posibil contracandidat la președinție, a acuzat administrația Zelenski de manevre politice pentru a-i submina autoritatea în capitală. Reprezentanții președinției au respins acuzațiile, calificându-le drept nefondate.
Deși unele partide par să-și pregătească echipele pentru campania electorală, Fesenko susține că nu există semnale similare din partea lui Zelenski, iar discuțiile despre alegeri sunt premature. El a descris această situație din jurul președintelui ucrainean ca un "start fals", potrivit The Japan Times.
Oficialii americani susțin că nu au fost luate decizii ferme privind viitoarea strategie față de Ucraina, iar politicienii ucraineni, atât din guvern, cât și din opoziție, avertizează că alegerile înainte de sfârșitul războiului ar putea fractura unitatea națională.
Pregătirea unui scrutin se confruntă cu provocări logistice semnificative. Potrivit lui Serghei Dubovik, adjunctul șefului Comisiei Electorale Centrale a Ucrainei, ar fi necesare cel puțin patru până la șase luni pentru organizarea votului, având în vedere numărul mare de persoane strămutate și distrugerile cauzate de conflict.
Aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei este ocupat, zonele de pe linia frontului sunt devastate, iar milioane de cetățeni se află fie în exil, fie strămutați în interiorul țării. Zelenski a afirmat că alegerile vor avea loc imediat după ridicarea legii marțiale, care conferă guvernului puteri speciale pentru a gestiona războiul. Legislația interzice expres organizarea votului în această perioadă.
Deși mandatul său de cinci ani s-a încheiat în mai 2024, Zelenski nu a anunțat dacă va candida din nou, insistând că preocuparea sa principală rămâne războiul. Putin, aflat la putere de un sfert de secol, susține că Zelenski nu mai are legitimitate, dat fiind că nu a fost reales, dar majoritatea ucrainenilor încă îl percep ca lider legitim, conform sondajelor efectuate de Centrul KIIS din Kiev.
Un oficial ucrainean a declarat că Moscova încearcă să creeze un pretext pentru a evita negocierile.
Un nume care planează asupra viitorului politic al Ucrainei este Valeri Zalujnâi, fostul comandant al forțelor armate, recent înlocuit și trimis ambasador la Londra.
Unele voci din parlament sugerează că acesta ar putea fi susținut de o formațiune politică și ar putea intra în cursa pentru președinție. Până acum, Zalujnâi nu a făcut declarații privind o eventuală candidatură, dar popularitatea sa este considerabilă. Imaginea sa este prezentă în librăriile din Kiev, unde cartea sa, "Războiul meu", s-a vândut deja în mii de exemplare.
Conform sondajelor, majoritatea ucrainenilor consideră că prioritatea națională este victoria în război, iar alegerile pot aștepta. Astfel, deși scena politică se agită, rămâne de văzut dacă Ucraina va putea organiza un scrutin în viitorul apropiat sau dacă războiul va continua să dicteze agenda națională, conform Reuters.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News