Pe măsură ce cercetările din domeniul științei alimentelor evoluează, multe dintre miturile care circulă în mediul online sunt demontate. Influenceri de pe rețelele sociale, guru de fitness sau chiar unii furnizori de servicii medicale bine intenționați răspândesc adesea idei depășite sau nevalidate științific. Specialiștii în nutriție atrag atenția că o abordare bazată pe știință este esențială pentru o sănătate optimă.
„Toată lumea mănâncă și toată lumea are nevoie de hrană din alimente; dar, din păcate, există atât de multe concepții greșite despre alimente din cauza influențatorilor din social media și a altor surse”, a declarat Dana Hunnes, PhD, dietetician clinic senior la Ronald Reagan UCLA Medical Center din Los Angeles, California, conform presei străine.
Iată cele mai importante nouă mituri alimentare pe care, potrivit specialiștilor, ar trebui să le ignorăm.
Deși ouăle au fost multă vreme considerate vinovate pentru creșterea colesterolului, studii recente arată că impactul lor asupra colesterolului din sânge este minim.
„Ouăle sunt o sursă excelentă de proteine și nutrienți esențiali”, explică Allie Wergin, dietetician clinic la Mayo Clinic Health System. Consumate cu moderație, ouăle sunt un aliat important al unei diete echilibrate.
Deși lactatele furnizează calciu și vitamina D, nu sunt singura cale pentru a avea oase sănătoase.
„Există multe alte surse alimentare și moduri de a sprijini sănătatea oaselor, mai ales pentru cei cu intoleranță la lactoză”, afirmă Bethany Doerfler, specialist în cercetare gastrointestinală la Northwestern Medicine Digestive Health Center.
Prafurile verzi pot completa dieta, dar nu pot înlocui legumele întregi, care furnizează fibre esențiale.
„Pulberile verzi nu sunt un glonț magic pentru sănătate. De asemenea, este important să ne amintim că nu toate pulberile verzi sunt la fel. Calitatea și compoziția pot varia semnificativ între mărci. Unele pot conține chiar și zaharuri adăugate”, subliniază Wergin.
În anii 1990, știința nutriției a observat o legătură între reducerea grăsimilor alimentare și îmbunătățirea rezultatelor bolilor cardiovasculare, ceea ce a determinat un val de diete și produse cu conținut scăzut de grăsimi. În ultimele decenii, însă, cercetătorii au studiat mai atent tipurile de grăsimi și au descoperit că grăsimile sănătoase pot fi benefice.
„Grăsimile nesaturate, din surse precum avocado sau nuci, sunt benefice pentru sănătate”, notează Doerfler.
Deși multe produse ultraprocesate folosesc uleiuri de semințe, consumate moderat și în contextul unei diete echilibrate, acestea nu sunt nocive.
„Acest mit a apărut, cel mai probabil, deoarece multe gustări preambalate, alimente prăjite, fast-food-uri și alimente foarte procesate sunt făcute cu uleiuri de semințe. Cu toate acestea, atunci când sunt utilizate cu moderație, uleiurile de semințe nu sunt atât de rele pentru sănătate precum se credea. Utilizarea grăsimilor nesaturate în gătit poate ajuta la reducerea incidenței bolilor cronice, cum ar fi diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare”, spune Beth Czerwony de la Cleveland Clinic.
Există o diferență majoră între alimentele procesate sănătos, cum sunt legumele la conservă fără adaosuri, și alimentele ultraprocesate, pline de zahăr și grăsimi nesănătoase.
„Conservarea alimentelor nu înseamnă automat pierderea valorii nutritive”, explică Doerfler.
Demonizarea carbohidraților a devenit o modă, însă aceștia sunt esențiali pentru energie. Tendințele alimentare actuale se concentrează pe macronutrienți și pe echilibrul adecvat de grăsimi, proteine și carbohidrați. Atunci când este dus la extreme, totuși, se poate recomanda un conținut ridicat de proteine în detrimentul carbohidraților, ceea ce nu este susținut de știință.
„Corpul are nevoie de carbohidrați pentru a funcționa corect, mai ales când aceștia provin din surse sănătoase, precum cerealele integrale”, precizează Hunnes.
Fructele conțin zaharuri naturale, dar și fibre care reglează absorbția acestora în sânge. Dietele axate pe opțiuni bogate în proteine și sărace în carbohidrați pot recomanda evitarea fructelor din cauza problemelor legate de glicemie. Cu toate acestea, fructoza care se găsește în fructe nu duce la creșterea vertiginoasă a zahărului din sânge, precum alți carbohidrați, în special alimentele procesate sau produsele cu zahăr adăugat.
„Fructele sunt bogate în nutrienți și nu trebuie evitate, ci integrate cu moderație într-o dietă echilibrată”, adaugă Wergin.
Deși mai puțin procesată, sarea de Himalaya nu oferă beneficii semnificative pentru sănătate în comparație cu sarea obișnuită. Sarea în exces poate crește tensiunea arterială și duce la rezultate cardiovasculare mai slabe, în special atunci când este consumată în alimente ultraprocesate sau fast-food. Acesta este motivul pentru care dietele sărace în sodiu au fost încurajate pentru pacienții cu antecedente de afecțiuni cardiace.
„Tot sodiul, indiferent de sursă, trebuie consumat cu măsură”, avertizează Czerwony.
Într-o lume în care informațiile despre nutriție circulă rapid și adesea nefiltrate, este important să rămânem ancorați în recomandările validate științific.
„Alegeți alimente integrale, consumați o varietate de fructe și legume și nu vă lăsați pradă trendurilor nefundamentate științific”, recomandă specialiștii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News