Mărul discordiei pentru un ACORD POST-BREXIT, apele britanice bogate în peşte

Imagine de Reimund Bertrams de la Pixabay
Imagine de Reimund Bertrams de la Pixabay

Mărul discordiei pentru un acord post-Brexit este reprezentat de apele britanice bogate în pește.

Încheierea unui acord post-Brexit între Uniunea Europeană şi Regatul Unit al Marii Britanii este complicată de negocierile intense cu privire la pescuit care au loc joi, în centrul discuţiilor fiind accesul pescarilor europeni la apele britanice bogate în peşte, transmite AFP.

Iniţial, Marea Britanie deţinea, la fel ca orice stat, o zonă economică exclusivă, care se întindea până la 200 de mile în largul coastelor sale. În UE, aceste zone sunt puse la comun de statele membre şi gestionate în comun.

Gestionată de Bruxelles, politica comună de pescuit guvernează aceste activităţi în Europa iar Regatul Unit a acceptat să aplice regulile europene atunci când a aderat a UE, participând până în acest an la repartizarea cotelor către pescarii din fiecare ţări pentru diferite specii de peşte. În Atlanticul de nord-est şi în Marea Nordului aproximativ o sută de specii de peşte sunt gestionate de Regatul Unit şi Uniunea Europeană.

Capturile pescarilor din UE în apele britanice, 650 de milioane de euro pe an 

Un acces 'restrâns' există pentru mai multe state europene în zonele situate între 6 şi 12 mile marine în largul coastelor britanice, în apele teritoriale, ca recunoaştere a activităţilor tradiţionale. Capturile realizate de pescarii din UE în apele britanice reprezintă aproximativ 650 de milioane de euro în fiecare an.

Flotele din opt state membre UE sunt responsabile pentru 40% din valoarea capturilor efectuate în zona economică exclusivă britanică, potrivit unui raport al Parlamentului European. Norvegia este şi ea prezentă, conform Agerpres.

Aproximativ un sfert din capturile franceze în termeni de volum şi aproximativ 20% în termeni de valoare provin din apele britanice. Dependenţa este şi mai mare pentru Belgia (50% din valoarea capturilor), Irlanda (35%), Danemarca (30%) şi Olanda (28%). Spania, Germania şi Suedia sunt şi ele vizate dar într-o proporţie mai mică. Principalele specii de peşte vizate sunt heringul, macroul, merlanul, cărora li se adaugă calcanul, cambula şi codul negru.

Propunerea UE și contrapropunerea Londrei 

La nivel comercial, Regatul Unit exportă între 60% şi 80% din produsele sale marine iar UE a absorbit anul trecut aproape 70% din exporturile britanice de peşte. Pentru acordul post-Brexit, UE a propus să renunţe la aproximativ 25% din valoarea capturilor de peşte în apele britanice de către flotele europene, la finalul unei perioade de tranziţie de şase ani.

Contrapropunerea Londrei a fost o reducere de 60% pe o perioadă de trei ani, inacceptabilă pentru europeni. Ultima ofertă făcută de britanici: UE să renunţe la 25% pe o perioadă de tranziţie de cinci ani şi jumătate, după care regulile de acces reciproc la zonele de pescuit să fie renegociate anual. Negociatorul european Michel Barnier a apreciat drept impracticabilă solicitarea britanicilor de a renegocia în fiecare an.

'Vorbim de 100 de specii împărţite între UE şi Regatul Unit şi nu de cinci cum este cazul cu Norvegia', cu care UE îşi ajustează anul cotele, a spus Barnier.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri

DC Media Group Audience

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt3
YesMy - smt4.3.1
pixel