EXCLUSIV  Marilen Pirtea: Timișoara, în fața unei opțiuni strategice și vizionare

Crişan Andreescu / 16 oct 2018 / 11:59 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Deputatul Marilen Pirtea și rector al Universității de Vest este de părere că în acest moment Timișoara poate rămâne cu patru universități publice, dar legată la mâini, sau alege calea universității metropolitane, cu beneficii de neegalat.

De-a lungul ultimilor ani, studiile de prognoză asupra dezvoltării au adus în dezbatere cele mai importante drivere ale creșterii regionale în Europa. Experiența orașelor europene cu creștere semnificativă arată că primul driver de creștere este universitatea ca pol de educație și cunoaștere, în jurul centrelor universitare ce cresc exponențial dezvoltându-se și comunități metropolitane dinamice, care avansează ca situri urbane, în termeni de mărime a populației și dimensiune economico-socială.

În vestul țării, în planul regional al culoarului de joncțiune dintre Banat și Transilvania, autoritățile locale din cele mai dinamice trei orașe vestice, Timișoara, Arad și Oradea, au luat inițiativa formării, alături de Cluj-Napoca, a unui cluster de dezvoltare regională, un pact administrativ pentru prioritizarea proiectelor urgente, proiecte care au rol convergent pentru consolidarea infrastructurii de legătură dintre aceste zone urbane ale vestului țării. „Un studiu recent al Băncii Mondiale arată faptul că prin consolidarea orașelor secundare se poate contribui, în cele din urmă, la consolidarea economiilor naționale. Concluzia conduce explicit la ideea conform căreia creșterea susținută a orașelor ce sunt centre zonale în România poate avea un rol determinant în creșterea economică de ansamblu a României. Este pentru prima dată când analizele de specialitate arată că orașele secundare (capitale regionale și zonale) sunt palierul cel mai important în determinarea creșterii economice naționale", spune rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. dr. Marilen Gabriel Pirtea.

Patrulaterala Vestului

Aproape simultan cu formarea axei de dezvoltare Timișoara - Arad - Oradea - Cluj-Napoca (numită Patrulaterala Vestului), la finalul lunii septembrie, municipiile Brașov, București și Constanța au format o axă de dezvoltare care are la bază aceleași principii precum Patrulaterala Vestului.

Studiul WorldBank 2017 asupra Orașelor Magnet arată cu date precise, desprinse din indicatorii socio-economici zonali și regionali, faptul că metoda cea mai eficientă de dezvoltare este metropolizarea, nu neapărat regionalizarea. Dezvoltarea metropolitană înseamnă, în câteva cuvinte, acțiune integrată în privința realizării următoarelor obiective: deschiderea prin infrastructură de transport spre o arie concentrică de atragere a forței de muncă de până la o sută de kilometri în jurul metropolei, conexiuni de transport fiabile (șosele și căi ferate rapide), pentru deplasarea între metropolitanele învecinate, atragerea de finanțări strategice europene prin proiecte comune ale metropolitanelor învecinate, susținere comună în raport cu agenda investițiilor guvernamentale (aici este vorba mai ales de conectivitatea la magistralele de autostrăzi proiectate în masterplanul național), dar și coordonarea acțiunilor de lobby public pentru proiecte majore zonale, precum sunt cele culturale (Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 este un exemplu tipic în acest sens), dar și cele de infrastructură a tranzitului pentru transport intermodal.

Ce scoate în evidență Studiul WorldBank 2017 

În acest context, Studiul WorldBank 2017 asupra Orașelor Magnet integrează și mapează datele din Registrul Matricol Național, generând reprezentarea ariilor de captare a studenților pentru cele patru mari centre universitare ale țării (București, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara). În termenii dezbaterii lansate prin inițiativa clusterului administrațiilor locale din Patrulaterala Vestului, această proiecție a ariilor de captare a studenților, reprezentată în studiul Studiul WorldBank 2017, arată într-un mod foarte expresiv cum două orașe cu talie perfect similară în termeni demografici, economici și cultural-politici, sunt totuși diferențiate semnificativ prin driverul de dezvoltare universitar. Centrul Universitar din Cluj-Napoca acoperă o arie aproape dublă de captare a studenților comparativ cu Centrul Universitar din Timișoara.

Concluzia formulată din analiza acestor proiecții ale mapării zonelor de captare a studenților este foarte clară în raportul WorldBank 2017 asupra Orașelor Magnet: „Hărțile de mai sus indică faptul că doar Bucureștiul și Cluj-Napoca atrag un număr mare de studenți din mai multe regiuni ale României, unii de la distanțe mari, în timp ce restul centrelor universitare mari au o zonă limitată de captare regională. Acest lucru influențează competitivitatea generală a orașelor, deoarece disponibilitatea forței de muncă calificate a devenit principalul motor al dezvoltării afacerilor, în special în sectoarele cu valoare adăugată ridicată, cum ar fi sectorul TIC sau cel al externalizării proceselor operative."

Cum se poate dubla numărul de studenți

Marilen Pirtea spune că pentru o bună aliniere la soluția recomandată de Studiul WorldBank 2017, merită să luăm în considerare, ca primă alternativă pentru dezvoltarea metropolitană pe termen lung, chiar soluția creșterii centrului universitar timișorean, care se află în fața unei alegeri strategice: „Rămâne în structura actuală, cu patru universități publice, dar nu se dezvoltă peste acest stadiu (mai ales în contextul contracției cohortelor anuale de absolvenți de studii din preuniversitar), sau alege alternativa metropolizării prin concentrarea resurselor universitare, consolidându-și programele și departamentele universitare într-o structură nouă, a unei Universități Metropolitane, care poate astfel să devină primul driver de dezvoltare din zona metropolitană a Timișoarei. Alternativa concentrării resurselor universitare ar conduce la dublarea numărului de locuri finanțate de la bugetul public, chiar dublarea numărului de studenți, dar și atragerea la bugetul local a unui input financiar semnificativ ce se poate situa între 500 și 1000 de milioane de lei anual."

Studiul WorldBank amintit oferă și o proiecție a creșterii demografice a populației Timișoarei pentru orizontul următorilor 30 de ani, subliniază Pirtea: „Proiecția indică o creștere accelerată a populației, de la aproximativ 300 de mii de locuitori acum, până la 500 - 700 de mii de locuitori în 2050. Acum este momentul să o spunem, dezvoltarea regională poate fi mult accelerată prin concentrarea resurselor universitare publice într-o Universitate Metropolitană, o entitate academică și de cunoaștere ce poate transforma Timișoara în polul metropolitan al creșterii regionale din vest."

Vezi si: UVT, pe prima poziție într-o competiție cu finanțare națională


Te-ar putea interesa






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.22