€ 5.0919 →
|
$ 4.3707 →
|
FOTO: Agerpres
Marea Britanie avertizează Israelul că ar putea recunoaște statul palestinian în septembrie, dacă nu se oprește criza umanitară din Gaza.
Guvernul britanic a transmis marți că este pregătit să recunoască oficial un stat palestinian în luna septembrie, dacă Israelul nu întreprinde măsuri clare pentru a atenua criza umanitară din Gaza și nu încheie ostilitățile cu Hamas, conflict ce durează de aproape doi ani.
Anunțul a venit pe fondul unui nou raport privind agravarea foametei în regiune, însoțit de un apel urgent pentru intervenție, menit să prevină pierderi masive de vieți omenești. În paralel, autoritățile palestiniene au actualizat bilanțul victimelor din Gaza, anunțând că peste 60.000 de persoane au fost ucise în urma atacurilor israeliene.
Conflictul a început în octombrie 2023, când gruparea Hamas a lansat un atac asupra Israelului, provocând o reacție militară devastatoare din partea acestuia, reacție care a ruinat o mare parte a teritoriului palestinian și a amplificat tensiunile regionale.
Organizația Integrated Food Security Phase Classification (IPC) avertizează că situația din Gaza riscă să atingă criteriile oficiale ale foametei, fapt care ar putea intensifica presiunile internaționale asupra Israelului pentru a permite accesul liber al ajutoarelor alimentare.
Premierul britanic Keir Starmer a transmis un mesaj ferm care sporește izolarea diplomatică a Israelului, deja criticat la scară largă pentru modul în care gestionează conflictul. Săptămâna trecută, și Franța a declarat că va recunoaște Palestina în septembrie, stârnind reacții vehemente din partea autorităților israeliene.
Premierul Benjamin Netanyahu a condamnat poziția britanică într-un mesaj postat pe X, afirmând că: „Decizia lui Starmer recompensează terorismul monstruos al Hamas și pedepsește victimele acestuia,” adăugând că „Un stat jihadist la granițele Israelului ASTĂZI va amenința Marea Britanie MÂINE.”
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că, în discuțiile recente cu Starmer desfășurate în Scoția, nu s-a abordat subiectul recunoașterii Palestinei, însă a precizat că „nu l-ar deranja” dacă Londra ar proceda astfel. Ulterior, într-o declarație făcută la bordul avionului Air Force One, Trump a subliniat că nu consideră că Hamas „ar trebui recompensat” cu recunoașterea independenței palestiniene.
Potrivit agenției palestiniene WAFA, președintele Mahmoud Abbas a salutat decizia lui Starmer, calificând-o drept „curajoasă”.
Conform declarațiilor guvernului de la Londra, premierul britanic a transmis miniștrilor săi că recunoașterea statului palestinian la Adunarea Generală a ONU va deveni realitate în septembrie, „cu excepția cazului în care guvernul israelian ia măsuri concrete pentru a pune capăt situației îngrozitoare din Gaza, acceptă un armistițiu, declară clar că nu va anexa Cisiordania și se angajează într-un proces de pace pe termen lung care să ducă la soluția celor două state.”
Recunoașterea, chiar dacă se va materializa, ar avea un impact simbolic, întrucât Israelul controlează zonele revendicate de palestinieni - Fâșia Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est - unde aceștia speră să-și construiască un stat independent.
Totuși, decizia Marii Britanii accentuează izolarea Israelului în plan internațional, în contextul în care tot mai multe guverne cer acces nelimitat pentru ajutoarele umanitare în Gaza, teritoriu pe care Israelul îl controlează strict, inclusiv în privința accesului rutier și maritim.
Administrația Trump, aliat apropiat al Israelului, și-a exprimat clar reținerea față de recunoașterea statului palestinian în viitorul apropiat. De la revenirea sa la Casa Albă, Trump a evitat să adopte o poziție clară privind sprijinirea unei Palestine independente.
Înaintea anunțului oficial, Starmer a avut convorbiri telefonice separate cu liderii celor două tabere, Netanyahu și Abbas.
Deși în weekend Israelul a anunțat relaxarea restricțiilor privind livrarea de ajutoare, Programul Alimentar Mondial al ONU a declarat marți că nu a primit aprobările necesare pentru a transporta suficiente provizii, chiar și în contextul așa-numitelor „pauze umanitare”.
„Dovezile sunt din ce în ce mai clare: foametea, malnutriția și bolile se răspândesc și duc la creșterea numărului de decese legate de lipsa de hrană,” a transmis IPC, adăugând că nivelul de consum alimentar în cea mai mare parte a Gazei a atins deja „pragurile foametei”. Organizația a anunțat că va realiza rapid o analiză pentru a stabili dacă poate declara formal starea de foamete.
Numărul deceselor legate de lipsa hranei a crescut semnificativ, autoritățile medicale din Gaza raportând 147 de victime, dintre care 88 sunt copii, majoritatea decedați în ultimele săptămâni.
Imaginile cu copii palestinieni emaciați au șocat opinia publică internațională. Donald Trump a declarat că „mulți oameni mor de foame” și a promis că va sprijini înființarea unor „centre de distribuție alimentară.”
Israelul respinge acuzațiile conform cărora ar folosi foametea ca strategie militară. Ministrul de externe Gideon Saar a recunoscut că situația este „dificilă”, dar a calificat drept „minciuni” relatările despre foametea din Gaza.
Datele furnizate de autoritățile palestiniene, considerate credibile de ONU și de Organizația Mondială a Sănătății, indică faptul că acest conflict este cel mai sângeros din istoria Israelului, de la înființarea statului în 1948.
Ofensiva a fost declanșată după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, în urma căruia aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise, iar 251 au fost luate ostatice - eveniment descris de Israel ca fiind cea mai gravă zi din istoria sa. De atunci, 454 de soldați israelieni și-au pierdut viața în incursiunile terestre din Gaza.
Statistica oficială palestiniană nu face distincție între civili și militanți, iar autoritățile din teren susțin că numărul real al victimelor ar putea fi mult mai mare, întrucât mii de cadavre se află încă sub ruinele clădirilor bombardate.
În timpul nopții, raidurile aeriene israeliene au făcut cel puțin 30 de victime în tabăra de refugiați Nuseirat din centrul Gazei, conform surselor medicale locale. Personalul medical de la spitalul Al-Awda a precizat că printre cei uciși se află cel puțin 14 femei și 12 copii.
Spitalul a mai raportat că 13 persoane au murit și alte zeci au fost rănite după ce au fost împușcate în timp ce așteptau ajutoare pe drumul Salahudeen.
Ministrul Saar a declarat că, în ultimele două luni, 5.000 de camioane cu ajutoare au fost lăsate să intre în Gaza. De asemenea, a menționat că Israelul este dispus să sprijine lansările aeriene de alimente - o metodă considerată ineficientă de majoritatea ONG-urilor.
Israelul și SUA acuză Hamas că deturnează ajutoarele, acuzație respinsă de gruparea palestiniană. În același timp, ONU afirmă că nu există dovezi semnificative privind deturnarea. La rândul său, Hamas acuză Israelul că folosește foametea ca armă de război, conform Reuters.
CITEȘTE ȘI: Netanyahu: Ofensiva în Gaza va înceta cu o condiție
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
