Prof. univ. Liviu Papadima a vorbit despre criza lecturii și despre efectele acesteia asupra formării tinerilor și a explicat că lectura este în declin, ceea ce duce la restrângerea orizontului cultural al elevilor și studenților.

Potrivit profesorului, în contextul avalanșei de informații, noțiunea de cultură generală traversează o criză profundă de mai multe decenii, adică devine tot mai greu să stabilim ce lucruri de bază ar trebui să știe toată lumea.

„Plecând de la lectură, de la criza lecturii, oricum am privi lucrurile e clar că lectura se află în declin. Asta antrenează și restrângerea orizontului cultural al tinerilor, al elevilor de liceu și al studenților. Mulți dintre ei știu din ce în ce mai puțin. Ce facem aici? Că nu putem să-i rupem de cultură, pentru că în felul ăsta se diminuează ca ființe gânditoare. Nu e suficient să știi tehnologie, nu e suficient să știi să cauți, să faci tot felul de combinații digitale, chiar programe, să comunici pe rețele sociale. Dacă nu ai fundamentul ăsta cultural, te ratezi. Ce putem face?”, a întrebat Sorin Ivan.

„Chestiunea e cu atât mai delicată și mai vulnerabilă cu cât însăși noțiunea asta de „cultură generală” e în mare criză de decenii bune, adică din cauza avalanșei de informație, cu greu mai putem vorbi în vremurile noastre despre cultură generală în termenii în care vorbeam odinioară, adică acele lucruri pe care e obligatoriu să le știe toată lumea, lucrurile fundamentale”, a spus prof. univ. Liviu Papadima.

VEZI ȘI: Secretul educației din Occident vs. sistemul românesc. Prof. Liviu Papadima: „E o mare atenție asupra încărcăturii pe care profesorul o solicită din partea elevilor” / VIDEO

Situația învățământului umanist la nivel universitar

De asemenea, prof. univ. Liviu Papadima a vorbit despre situația învățământului umanist la nivel universitar și a explicat că, deși numărul studenților a crescut, proporția celor foarte buni a rămas aceeași, iar unele programe de studii se desființează.

„Cum stau lucrurile în domeniul umanist, la nivel universitar? Ce se întâmplă? Cum sunt studenții? Mai citesc precum cei de pe vremuri? Mai au acest apetit de a sta în bibliotecă?”, a întrebat Sorin Ivan.

„Noi eram 50 de oameni în an, dintre care 10 studenți foarte buni, 20 mediocri și restul... Acum sunt 400-500. Sunt tot 10 foarte buni, sunt tot 20 buni și restul sunt cum sunt. Nu aveau de unde să crească numărul celor buni”, a spus prof. univ. Liviu Papadima.

„Din păcate, am văzut că se și desființează programe de studii umaniste”, a spus Sorin Ivan.

„Nu mai este atât de căutată filologia, pentru că nu îți oferă nimic. Este într-o competiție în care nu era, într-o competiție serioasă cu celelalte discipline din sfera umanistă. Dacă voiai ceva pe sufletul tău, până în 1990, nu te duceai la filosofie sau la istorie, că știai că acolo înghiți marxism cu lingura. Acum nu mai e așa. Acum filosofia a devenit foarte atractivă, acum istoria e foarte atractivă pentru mulți și cu un climat foarte viu, cu tensiuni, cu polemici, cu Boia, cu nu știu ce...

Eu am considerat întotdeauna filologia o disciplină foarte deschisă interdisciplinar. Deci filologia are afinități cu filosofia, cu artele plastice, cu istoria, cu sociologia, cu psihologia, și regret foarte mult că Literele bucureștene au rămas totuși dintre facultățile cele mai izolate în universități”, a spus prof. univ. Liviu Papadima la emisiunea DC Edu, de pe DC News, DC News TV și Părinți și Pitici.

VEZI ȘI: „Elevii ajung să citească doar rezumate. Se dau sarcini mult peste capacitățile lor”. Avertismentul profesorului Papadima despre școala românească / VIDEO

Video: