Iubești vara, dar urăști iarna? Iată de ce starea ta de spirit se schimbă în funcție de anotimpuri

Autor: Elena Aurel

Temperatura internă a corpului tău este setată la 37°C. Temperatura este reglată de o zonă a creierului numită hipotalamus. Acest centru nervos primește informații despre temperatură din tot corpul și inițiază acțiuni pentru a se răci sau a se încălzi, după caz.

Temperatura de afară poate influența și ceasul biologic – cunoscut și sub numele de ritmuri circadiene. Acestea guvernează, printre altele, ciclurile de somn și veghe.

Ritmurile circadiene sunt reglate tot de hipotalamus – mai exact de o parte a acestuia numită nucleul suprachiasmatic. Faptul că atât reglarea temperaturii, cât și ciclurile de somn-veghe sunt controlate din aceeași zonă a creierului sugerează că sunt strâns legate între ele.

Această legătură ajută, în parte, să explicăm de ce dispoziția omului se schimbă atât de mult de la iarnă la vară. Se crede că interacțiunea acestor căi nervoase influențează starea de spirit prin efectul lor asupra somnului, neurotransmițătorilor care influențează dispoziția și altele.

De exemplu, iarna, mulți oameni observă o scădere a dispoziției – mai ales în zilele lungi și întunecate din mijlocul iernii. Unii chiar dezvoltă tulburarea afectivă sezonieră (TAS), o condiție asociată cu episoade depresive care fluctuează odată cu schimbarea anotimpurilor – deși este mai frecventă iarna, din cauza zilelor mai întunecate și temperaturilor scăzute.

TAS poate cauza, de asemenea, tulburări de somn, letargie și modificări ale apetitului – în special dorințe accentuate pentru carbohidrați. Pe măsură ce vin lunile de vară, persoanele cu TAS de iarnă observă, de obicei, o îmbunătățire semnificativă a simptomelor.

Există unele dovezi că TAS este legată de secreția unui hormon numit melatonină – hormon asociat și cu ritmurile circadiene. Melatonina este produsă de glanda pineală, care are conexiuni nervoase cu hipotalamusul și controlează timpul și calitatea somnului.

Nivelurile de melatonină rămân, de obicei, relativ scăzute în timpul zilei – dar încep să crească seara, atingând maximul în mijlocul nopții. Însă nivelurile mai reduse de lumină din timpul iernii pot cauza dereglări în nivelul melatoninei, crescând secreția acesteia. Probabil acesta este motivul pentru care oamenii se simt mai somnoroși și obosiți iarna – ceea ce poate declanșa depresia.

Dar nu doar melatonina este implicată în TAS. Alți neurotransmițători care influențează starea de spirit, precum serotonina, par să fie afectați și ei de zilele reci și întunecate. De asemenea, pare să existe o legătură cu locația geografică – există dovezi că această afecțiune este mai frecventă în regiunile mai îndepărtate de Ecuator, unde lumina zilei și temperatura variază extrem.

Tristețea de vară

Când vara își face în sfârșit apariția, efectul soarelui și căldurii asupra neurotransmițătorilor care stimulează energia (precum serotonina) aduce o diferență notabilă în dispoziție. Acest lucru se datorează, parțial, și cantităților mai mari de vitamina D – care se produce în piele și necesită expunerea la soare pentru a crește. Vitamina D a fost dovedită a influența pozitiv nivelul de serotonină.

Dar nu toată lumea este mulțumită de temperaturile mai ridicate și zilele mai lungi. Unii pot simți că se simt mai rău în această perioadă.

Există o variantă mai rară a TAS, care afectează mai puțin de 10% dintre pacienții cu această tulburare, și care se agravează vara.

Nu este foarte clar de ce unele persoane dezvoltă TAS vara – probabil din cauza mai multor factori. Poate căldura și umiditatea, sau chiar sentimentele de jenă și stânjeneală. Poate chiar perturbările somnului – zilele mai lungi pot deregla ritmul circadian.

Anumite condiții de sănătate pot influența, de asemenea, modul în care ne descurcăm cu temperaturile ridicate. De exemplu, menopauza, unde simptome precum bufeurile pot fi accentuate de vremea caldă. Persoanele care se confruntă cu aceste simptome pot găsi vara și mai dificilă – mai ales în valurile de căldură – ceea ce poate afecta sănătatea mintală.

Unele studii arată că temperaturile ridicate pot declanșa crize acute de boli mentale. Un studiu care a analizat pacienți cu tulburare bipolară a găsit un vârf semnificativ în numărul internărilor în spitale în lunile de vară, comparativ cu pacienții cu alte afecțiuni psihiatrice. Analiza statistică a arătat că temperaturile ridicate și nivelurile de radiație solară au fost cei mai importanți factori determinanți pentru episoadele acute.

Un alt studiu a sugerat o legătură între creșterea temperaturii și riscul de comportament suicidar.

Răspunsul natural al corpului la căldură contribuie și el la răspunsul biologic de stres. Mecanismele prin care corpul se răcește, precum transpirația și creșterea fluxului sanguin către piele, pot cauza deshidratare și înroșirea pielii. Acest lucru poate face oamenii să se simtă frustrați și iritabili, să aibă dificultăți de concentrare și poate afecta chiar calitatea somnului.

Interacțiunea dintre temperatură, lumina soarelui, ceasul biologic al corpului și starea de spirit este un puzzle complex și fascinant – și unul la fel de unic precum fiecare persoană. În timp ce unii dintre noi sunt programați să caute soarele, alții abia așteaptă zilele întunecate ale iernii. Dar într-o lume în care schimbările climatice sunt o realitate certă, trebuie să înțelegem mai bine cum va afecta o lume în încălzire starea noastră de bine.