Date recente ale serviciilor occidentale de informaţii indică că Iranul îşi accelerează eforturile de refacere a capacităţii balistice, în pofida revenirii la sancţiuni ONU care interzic livrările de armament şi materiale pentru producţia de rachete, relatează CNN. În special, mai multe cargouri care au transportat perclorat de sodiu din porturi chineze au făcut escală în Bandar Abbas începând cu sfârşitul lunii septembrie, imediat după activarea mecanismului „snapback” de reinstituire a sancţiunilor.

Percloratul de sodiu este un precursor-cheie pentru combustibilul solid folosit la rachetele cu rază medie de acţiune, iar analizele arată că, din 29 septembrie încoace, Iranul a importat circa 2.000 de tone de acest material din China. Sursele citate sugerează că aceste achiziţii fac parte dintr-un efort intens de refacere a stocurilor de rachete ale Teheranului, afectate de confruntările din vara acestui an cu Israelul.

Mai multe dintre navele implicate şi entităţile chineze asociate sunt deja vizate de sancţiuni americane

Mai multe dintre navele implicate şi entităţile chineze asociate sunt deja vizate de sancţiuni americane. CNN a monitorizat mişcările unor vase prin date de tracking şi activitatea echipajelor pe reţele sociale. Printre acestea se află MV Basht, sancţionat anterior de SUA, care a plecat din Zhuhai pe 15 septembrie, a ajuns în Bandar Abbas pe 29 septembrie şi s-a întors în China; Barzin, plecată din Gaolan pe 2 octombrie şi sosită la Bandar Abbas pe 16 octombrie; Elyana, plecată din Changjiangkou pe 18 septembrie şi ajunsă la Bandar Abbas pe 12 octombrie; şi MV Artavand, care a părăsit Liuheng şi a intrat în Bandar Abbas pe 12 octombrie având sistemul de urmărire dezactivat , o practică menită să camufleze traiectoria.

Sancţiunile reinstituite prin mecanismul snapback au la bază prevederi din Planul Comun de Acţiune Cuprinzător (JCPOA), acordul din 2015 destinat limitării programului nuclear iranian în schimbul reducerii sancţiunilor. Printre interdicţiile readuse în vigoare se numără cele care împiedică Iranul să întreprindă activităţi legate de rachete balistice capabile să transporte arme nucleare şi care cer statelor membre ONU să blocheze furnizarea de materiale şi asistenţă pentru dezvoltarea unor sisteme de lansare.

Pe hârtie, percloratul de sodiu nu apare explicit pe lista produselor interzise la export în documentele ONU, deşi este precursor direct al percloratului de amoniu - oxidant inclus în lista de interdicţii şi folosit la propulsia rachetelor balistice. Acest detaliu ar putea explica modul în care furnizorii sau intermediarii încearcă să argumenteze legalitatea schimburilor, susţin experţii citaţi de CNN.

China şi Rusia s-au opus, la nivel diplomatic, reinstituirii sancţiunilor împotriva Iranului

Beijingul a răspuns timid solicitărilor de clarificare, iar un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Beijing a afirmat că nu era „familiarizat cu situaţia specifică”, dar a insistat că „China a implementat în mod constant controale la exportul de articole cu dublă utilizare, în conformitate cu obligațiile sale internaționale și cu legile și reglementările interne”. Oficialul chinez a mai spus că Beijingul susţine soluţii diplomatice şi se opune sancţiunilor pe care le consideră „neconstructive”.

Analiştii avertizează însă că volumului deja livrat îi va urma, probabil, o intensificare a transporturilor. Jeffrey Lewis, director al Proiectului de Neproliferare în Asia de Est la Institutul de Studii Internaţionale Middlebury, estimează că cele 2.000 de tone de perclorat de sodiu ar fi suficiente doar pentru aproximativ 500 de rachete. „Este mult, dar Iranul plănuia să producă aproximativ 200 de rachete cu o lună înainte de război şi acum trebuie să înlocuiască toate rachetele pe care Israelul i le-a distrus sau care au fost lansate spre Israel”, a explicat Lewis, precizând că, pe măsură ce Teheranul reînnoieşte stocurile, şi Israelul şi SUA vor căuta să-şi refacă la rândul lor interceptoarele şi muniţiile consumate.

Între timp rămân întrebări fără răspuns: nu este limpede dacă aceste livrări s-au făcut cu ştirea sau cu acordul explicit al guvernului chinez şi dacă autorităţile de la Beijing vor deschide anchete asupra companiilor implicate. China şi Rusia s-au opus, la nivel diplomatic, reinstituirii sancţiunilor, argumentând că acestea subminează soluţiile diplomatice privind dosarul nuclear iranian, iar asta complică şi mai mult capacitatea comunităţii internaţionale de a răspunde în mod coerent.

Situaţia monitorizată de serviciile occidentale arată totodată şi dificultăţile mecanismelor de control ale sancţiunilor: transporturile repetate, folosirea unor vase cu istorii problematice şi manevre de dezactivare a sistemelor de urmărire arată o determinare clară a unor actori comerciali de a continua fluxurile de materii prime sensibile, în pofida restricţiilor instituite la nivel internaţional, conform CNN.

CITEȘTE ȘI: Aliații lui Putin își unesc forțele: Belarus și Iran vor un parteneriat strategic, inclusiv în domeniul apărării

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News