Grecia și Ungaria, lideri în UE la fonduri pe cap de locuitor. România, pe ultimul loc în „clubul estic”

Autor: Ioana Dinu

În contextul noii propuneri de buget a Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034, România va primi 60,2 miliarde de euro prin Planul de Parteneriat Național și Regional, plasându-se pe locul 6 în Uniunea Europeană ca sumă totală alocată. Cu toate acestea, raportat la populație, țara noastră se află pe ultimul loc dintre statele est-europene comparabile.

Conform datelor disponibile, fiecare român ar urma să beneficieze, teoretic, de circa 3.168 de euro, sumă inferioară celor din Polonia (3.271 €/persoană), Bulgaria (3.484 €/persoană), Ungaria (3.927 €/persoană) și Grecia (4.776 €/persoană).

Distribuție inegală în „clubul estic”

Deși Polonia este marele câștigător al bugetului UE în termeni absoluți, cu o alocare record de 123,3 miliarde de euro, în ceea ce privește sumele per capita, Grecia conduce detașat, urmată de Ungaria. Aceste cifre reflectă o combinație de criterii, precum dimensiunea populației, nivelul de dezvoltare regională și ponderea agriculturii.

Ungaria urmează să primească 37,7 miliarde de euro prin Planul de Parteneriat Național și Regional, ceea ce înseamnă aproximativ 3.927 de euro pentru fiecare cetățean. Este una dintre cele mai mari alocări per capita din întreaga Uniune Europeană. Doar Grecia depășește această sumă, cu aproximativ 4.776 de euro per persoană, în timp ce Polonia, România și Bulgaria primesc semnificativ mai puțin pe cap de locuitor.

Pentru comparație, România, deși va beneficia de o alocare totală de 60,2 miliarde de euro, aproape dublu față de Ungaria, are o populație mai mare, ceea ce reduce suma medie la circa 3.168 de euro per persoană. Polonia, marele câștigător în valoare absolută, cu 123,3 miliarde de euro, ajunge la aproximativ 3.271 de euro per locuitor. Bulgaria stă mai bine decât România, cu circa 3.484 de euro pe cap de locuitor, în ciuda unei alocări totale mai mici.

Această poziționare favorabilă a Ungariei vine într-un context tensionat, în care premierul Viktor Orbán a criticat public noul buget, catalogându-l drept „un plan de salvare pentru Ucraina” și declarând că nu-l va susține în forma actuală. Cu toate acestea, cifrele arată clar că Budapesta rămâne unul dintre marii încasatori ai fondurilor europene, cel puțin raportat la populație.

În estul Europei, Ungaria se află astfel în fruntea plutonului, demonstrând o eficiență notabilă în atragerea resurselor UE, în pofida discursului politic ostil față de Bruxelles.

Țările din coada clasamentului UE: Puține fonduri, și mai puțin pe locuitor

În timp ce statele din estul Europei se bat pentru primele locuri în clasamentul fondurilor europene per capita, țările din vest și nord-vest rămân clar în urmă când vine vorba de sumele raportate la populație.

Surprinzător, Estonia, deși se află spre finalul listei ca sumă totală, primește cea mai mare sumă pe cap de locuitordintre țările „mici”: 5.000 de euro/persoană. Urmează Slovenia, Malta și Cipru, cu aproximativ 2.500 de euro de persoană fiecare.

În schimb, țările bogate contribuabile nete, precum Olanda, Belgia, Luxemburg și Danemarca, primesc cel mai puțin pe cap de locuitor. Olanda se află pe ultimul loc, cu doar aproximativ 483 de euro pe persoană. Belgienii primesc în jur de 746 €, iar luxemburghezii doar 923 €.

Această distribuție reflectă modelul de solidaritate al Uniunii Europene: Regiunile mai sărace primesc mai mult pentru dezvoltare, în timp ce cele dezvoltate contribuie semnificativ la buget, dar recuperează puțin.