Amenda primită de Google de la Comisia Europeană este, de fapt, consecința unui război între giganții americani care domină internetul: Google, Microsoft și Yahoo.
În 20 martie, Google a primit o nouă amendă din partea Comisiei Europene pentru încălcarea normelor anti-trust. Comisia acuză gigantul american de abuz de poziție dominantă prin impunerea unor clauze restrictive în contractele cu terții.
Noua amendă primită de Google, și cea mai mică de până acum, în valoare de 1,49 miliarde de euro, a fost dată pentru că în perioada 2006-2016 Google a impus site-urilor terțe clauze de exclusivitate sau clauze restrictive la afișarea anunțurilor publicitare proprii asociate cu rezultatele căutărilor. Cum funcționează acestă strategie?
În momentul în care căutăm ceva pe Google, motorul de căutare reține care sunt punctele de interes. Atunci când intrăm pe site-uri terțe, dacă aceste site-uri terțe au contracte de publicitate cu Google, acesta plasează publicitate targhetată pe site-urile terțe. Google acționează ca un intermediar între societățile care doresc să plaseze publicitate și site-urile terțe care afișează publicitatea. De asemenea, Google are o poziție dominantă în piață în ceea ce privește utilizarea motoarelor de căutare (cota de piață a Google a fost între 70% și 85% în ultimii 10 ani). Până aici, însă, nimic greșit din punct de vedere al legislației europene în vigoare. UE nu sancționează poziția dominantă, însă impune ca societatea care o deține să nu abuzeze de această poziție, pentru a nu limita comercializarea sau dezvoltarea tehnică a altor societăți.
Ultima amendă primită de societatea mamă a Google (Alphabet Inc.) este ca urmare a clauzelor de exclusivitate introduse în contractele între Google și site-urile terțe care afișează publicitate. Începând cu anul 2006, Google a introdus în contractele cu terții clauze de exclusivitate, care interziceau plasarea pe paginile terților (fie ele ziare de știri, bloguri, site-uri de divertisement etc.) a oricăror anunțuri publicitare asociate cu căutările online aparținând concurenților Google. Cu alte cuvinte, terții puteau primi publicitate doar prin serviciul Google, adică AdSense. În 2009, Google a decis să înlocuiască clauzele de exclusivitate cu clauzele denumite „plasamente premium”, care impuneau terților să rezerve un număr minim de anunțuri Google pe paginile lor și să rezerve cele mai bune spații publicitate (ca de exemplu bannerele de început al unui site) pentru publicitatea Google. În plus, Google a cerut terților să ceară aprobarea scrisă a Google înainte de a modifica modul de afișare al anunțurilor publicitare ale societăților concurente (Microsoft și Yahoo).
În 2010, societatea Microsoft a depus o plângere împotriva practicilor anticoncurențiale Google, ceea ce a dus la o comunicare privind obiecțiunile în acest caz din partea Comisiei în 2016. Ca urmare a publicării acestui raport, Google a încetat asemenea practici în decurs de câteva luni. Ca bază a acestui raport și a sancțiunii subsecvente, Comisia s-a bazat pe articolul 102 din Tratatul de Funcțioare a Uniunii Europene, Regulamentele de aplicare ale acestuia și articolul 54 din Acordul privind SEE. Comisia a decis că „rivalii Google nu au fost în măsură să concureze pe baza meritelor lor, fie din cauză că le era efectiv interzis să apară pe siturile editorilor, fie pentru că Google rezervase pentru anunțurile proprii spațiul comercial de departe cel mai valoros de pe siturile respective, putând controla, în același timp, cum puteau apărea anunțurile concurenților.” Astfel, Comisia a concluzionat că Google a denaturat concurența, a adus prejudicii consumatorilor și a restricționat accesul pe o piață care este deja destul de închisă, avându-se în vedere faptul că necesită importante investiții inițiale și continue precum și creearea unor platforme speciale.
Amenda 1,49 miliarde de euro reprezintă 1,29% din cifra de afaceri a societății mamă în anul 2018 și nu este prima de acest fel. În 2017, Comisia a amendat Google după ce a abuzat de poziția sa dominantă pe piață prin impunerea propriului motor de căutare în compararea prețurilor, cu 2,42 miliarde de euro. De asemenea, în 2018, Google a mai primit o amendă de 4,34 miliarde de euro, după ce a impus producătorilor de Android să preinstaleze motorul de căutare Google pe toate dispozitivele lor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu