Fresce rare descoperite în Pompeii prezintă o perspectivă nouă asupra unor ritualuri antice.
Arheologii din Pompeii au descoperit fresce rare, aproape în mărime naturală, care oferă o perspectivă nouă asupra practicilor religioase din oraşul antic înainte ca acesta să fie distrus de erupţia vulcanului Vezuviu în anul 79 d.Hr., informează Reuters și Agerpres.
Printre descoperiri se află o friză de mari dimensiuni care se întinde pe trei pereţi ai unei săli de banchet, prezentând imagini vii ale ritualurilor de iniţiere pentru adepţii lui Dionis - zeul grec antic al vinului, fertilităţii, teatrului şi extazului religios.
Ritualurile de iniţiere, cunoscute sub numele de "Misterele lui Dionis", erau ritualuri religioase secrete dedicate zeului, care promiteau iluminarea spirituală şi, eventual, o viaţă de apoi binecuvântată.
Fresca, ce datează din anii 40 î.Hr. - 30 î.Hr., prezintă imagini vii ale adepţilor dionisiaci în stări de extaz ritualic, dansând şi vânând, asemănătoare cu frescele Vilei Misterelor din apropiere, care au fost descoperite în urmă cu 100 de ani.
"Peste 100 de ani, ziua de astăzi va fi amintită ca fiind una istorică, deoarece descoperirea pe care o prezentăm este istorică", a declarat ministrul italian al Culturii, Alessandro Giuli, care a participat la dezvelirea frescelor.
"Alături de Vila Misterelor, această frescă constituie o mărturie de neegalat despre aspectele mai puţin cunoscute ale vieţii mediteraneene antice", a adăugat el.
Friza uriaşă le ilustrează pe adeptele zeului Dionis atât ca dansatoare, cât şi ca vânătoare feroce, purtând o capră sacrificată pe umeri sau ţinând în mâini o sabie şi măruntaiele unui animal.
În centrul frizei se află o frescă reprezentând o femeie îmbrăcată elegant, care probabil aştepta să fie iniţiată în ritualul misterelor.
O friză superioară înfăţişează animale vii şi sacrificate, inclusiv un pui de cerb, un mistreţ proaspăt eviscerat, cocoşi şi peşti. Cercetătorii au afirmat că această juxtapunere subliniază natura duală a cultului dionisiac, care combină distracţia cu sacrificiul primar.
"Întrebarea este: ce vrei să fii în viaţă, vânător sau pradă?", a explicat directorul sitului Pompeii, Gabriel Zuchtriegel.
Oraşul antic Pompeii, odinioară înfloritor, şi zona rurală înconjurătoare din sudul Italiei au fost acoperite de cenuşă atunci când Vezuviul a erupt în anul 79 d.Hr., ucigând mii de romani care nu aveau nicio idee despre faptul că trăiau lângă unul dintre cei mai mari vulcani din Europa.
Situl arheologic se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 66 de hectare, dintre care aproximativ 44 de hectare au fost excavate integral. Cele mai recente săpături se află într-o zonă cunoscută sub numele de Regio IX, au început în prima parte a anului 2023 şi au scos la iveală până acum peste 50 de încăperi.
Printre descoperirile recente se numără un salon negru care prezintă scene din Războiul Troian, un complex extins de băi şi o frescă ce înfăţişează un preparat gastronomic care ar putea fi considerat un strămoş al pizzei italiene.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News