Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

EXCLUSIV  EXPERIMENT DC News: Cum e să fii turist străin în Constanța: Ceri suc, dar vânzătorul crede că tu cauți cocaină

M-am dat turistă străină în Constanța și am văzut cum e să nu reușești să-ți cumperi o sticlă de suc în gară.

București - Constanța - ruta pe care o fac, de câteva ori bune pe an. De data aceasta, am călătorit alături de o prietenă, în plină pandemie, cu trenul și cu gândul la un experiment. Cum e să fii turist străin în Constanța? Ei bine, nu prea plăcut. 

Imediat ce am coborât din tren, am dat „start”. Două tinere la vreo 20 și ceva de ani, cu tatuaje și codițe. Prietena mea locuiește în mod normal în Marea Britanie, eu mă uit la multe seriale, așa că nu ne-a fost prea greu să fim credibile. 

Imediat ce am ieșit din gară, un taximetrist la vreo 40 de ani, care-și „flutura” cheile de la mașină în mână, ne-a sărit în față. N-am apucat să-mi dau ochelarii de soare jos, să mă vadă la ochi, așa cum fac de obicei când cineva încearcă să poarte o conversație cu mine, că a început: „Fetele frumoasele, aveți nevoie de un taxi? Unde mergeți?”. 

Îi răspund politicos, în engleză, că am vrea să ajungem la Cazino. Nu înțelege în primă instanță. Repet: „Cazino” de două ori și aud „50 lei”. Refuz la fel de politicos și mergem mai departe, dar nu fără nemulțumirile de după: „Aoleu, săracelor! Ați venit în vacanță și n-aveți bani de taxi”.

Și așa, am ajuns la stația de autobuz. După ce ne-a venit rândul, mă apropii de angajată și îi spun că aș vrea două bilete. Apoi, o întreb ce autobuz ar trebui să luăm ca să ajungem la Cazino. Mi-a întins biletele după ce am gesticulat „două” și a scris, pe geamul de la casa de bilete numărului autobuzului pe care trebuia să-l luăm. Mulțumesc, acum mai departe.  

Ne-am urcat în autobuz și ne-am simțit ca niște extratereștrii. Vorbeam încet, dar se distingeau clar cuvintele în engleză. În jur de opt persoane, dintre care cinci vârstnici, s-au uitat cu ochii mari, la noi, pe parcursul călătoriei. Din când în când, doi vârstnici, care se aflau cel mai aproape de noi, în partea din față a autobuzului, își dădeau coate. Restul au rămas în spate, parcă speriați să se apropie de noi. Și nu vorbeam de crime!

Ajunse într-un final la destinație, mi-am dat seama „cum miroase” o vacanță în România pentru turiștii străini. Lângă mare, în dreptul Cazino-ului, era un grup de adolescenți care făceau poze. I-am lăsat să termine și ne-am dus noi în locul lor. N-am putut sta mult pentru că mirosea de parcă 20 de oameni și-au făcut nevoile simultan acolo, lângă noi. Chiștoace de țigări pe jos și sticle de băutură - dar am avut grijă să nu iasă în pozele pentru Instagram, la fel ca și ceilalți, probabil.

Am continuat plimbarea în zonă și la un moment dat, a venit o puștoaică de vreo 10 ani, la noi. Voia gumă sau bani. I-am dat de înțeles că nu vorbesc limba română și a început s-o tragă pe prietena mea de păr. În spatele ei, o femeie de etnie romă, „să vadă ce se întâmplă”. Am zis că e momentul să plecăm de acolo așa că, la casa de bilete din apropierea Cazino-ului, am întrebat ce autobuz trebuie să luăm înapoi, spre gară. 

A fost un eșec din toate punctele de vedere. Oricât aș fi gesticulat, a fost degeaba. În schimb, m-a trimis la un panou pe care apare o hartă. Ok. Și cât ne uitam pe hartă, a venit lângă noi o femeie la vreo 50 de ani, care s-a oferit să ne ajute. Mi-a pus degetele pe hartă și mi-a arătat, ca la grădiniță, unde sunt. Nu a făcut totul fără să încerce să-mi explice, în limba română, și asta suna cam așa: 

„Vai de capul meu! Cum să vă arăt eu unde să ajungeți? Nu știu! Dar ce căutați aici? De unde veniți? Hai că vine un autobuz! Urcați că poate merge spre gară”. 

Am ajuns înapoi la gară, într-un final. Am intrat după ce ne-am simțit hărțuite sexual de taximetriștii din față și am luat fiecare magazin la rând, poate-poate reușim să cumpărăm o sticlă de Cola. Trei din patru vânzători au crezut că vreau să cumpăr cocaină și s-au uitat la tatuajele mele de parcă tocmai ieșisem din închisoare. Ne-a luat 15 minute să reușim „achiziția”. Plata cu cardul, acceptată doar la unul dintre magazine. Dar asta e o altă poveste. 

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.24
YesMy