Nenumărate sunt scenariile care prevestesc sfârșitul lumii în data de 21.12.2012. În pofida faptului că nu nimic nu este certificat științific în acest sens, experții susțin că oamenii ar trebui să aibă în casă stocuri de medicamente și alimente, fiindcă dezastre naturale sau tehnologice pot avea loc oricând. Riscul unor dezastre naturale sau declanșate de om au condus, în occident, la dezvoltarea unei adevărate industrii a supraviețuirii, prin comercializare pachetelor ce conțin strictul necesar pentru a rezista în astfel de situații, dar și a buncărelor personale, armelor sau participarea la cursuri de autoapărare.
”Uraganul Sandy sau tsunami-ul din Japonia au făcut sute de victime, iar supraviețuitorii s-au confruntat cu lipsuri grave, de la electricitate la apă de băut și alimente, explică academicianul gr. dr. Victor Voicu, fondatorul Centrului de Cercetări Medico-Militare, citează doctorulmeu.net. Administrația locală și mai ales guvernele trebuie să fie pregătite pentru a face față unei situații de criză. Ideal ar fi ca statele să aibă rezerve de medicamente și vaccinuri, ca și de alimente, pături, materiale pentru intervenție, corturi, combustibil. Din păcate, rezervele de medicamente (antibiotice cu spectru larg, vaccinuri etc) sunt limitate în România. În cazul în care ar fi grav afectate rețelele de transport sau distribuție, situația devine dramatică. De multe ori, un dezastru natural declanșează o catastrofă tehnologică, așa cum s-a întâmplat la Fukushima. Dacă sunt lovite zone întinse, pot trece zile sau săptămâni până ce sosește un ajutor din afară. În cazul orașelor, situația este mai gravă, fiindcă oamenii depind total de infrastructură, de la alimentarea cu apă la încălzire și alimente”.
Prețul unui pachet anti-dezastru, de la 50 de euro, până la zeci de mii de euro
Conținutul unui pachet anti-dezastru s-a dovedit a nu fi foarte simplu de stabilit, drept pentru care s-a apelat la recomandărilor unor experți militari sau civili. Cele vândute în occident variază în funcție de intervalul de timp acoperit. Kit-urile simple asigură nevoile utilizatorului pentru o săptămână sau două, până este restabilită ”civilizația” și conțin medicamente și dezinfectante uzuale, haine groase și pelerine de ploaie, baterii sau lanterne cu dinam, un aragaz de voiaj cu butelie, chibrituri, conserve, instrumente cu multiple utilizări, dispozitive de comunicație și semnalizare, mijloace de autoapărare sau chiar arme.
Pentru kit-urile necesare în cazul unui dezastru major și care necesită un spațiu de depozitare mai mare, se recomandă ca ele să conțină filtre de apă, fierăstraie, corturi, ață de cusut, ochelari de rezervă, creme ecran cu oxid de zinc, plase anti-țânțari, atele, dar și lansete de pescuit sau arcuri, pentru obținerea hranei în sălbăticie. Evident, cei care vând astfel de lucruri oferă și cursuri de pescuit, vânătoare sau te învață cum să aprinzi focul cu mijloacele de omului preistoric.
În funcție de opțiunea aleasă, prețul unui astfel de pachet destinat supraviețuirii în cazul unui dezastru variază de la 50 la 250 de euro (pentru pachetele mici și medii), putând ajunge la zeci de mii de euro, dacă se investește într-un buncăr sau în costume speciale de protecție și în armament.
Cum ar trebui să se pregătească românii pentru dezastre?
Cel mai mare dezastru natural care i-ar putea afecta pe români este producerea unui cutremur, cu magnitudinea mai mare de 7 grade pe scara Richter. Orașele, rețeaua de electricitate și cea de transport vor fi afectate în cazul producerii unui astfel de seism, pe când o pandemie de gripă ar putea genera tulburări sociale majore, fiind afectată ordinea publică, transportul, furnizarea de utilități.
Potrivit prof. dr. Dan Mânăstireanu, expert în medicina de dezastru, primăriile, "din păcate", nu au această preocupare. "Nu știu să se fi vândut vreun kit de supraviețuire, până acum. De fapt, oamenii ar putea să se pregătească singuri, pentru riscurile mai importante. Pentru că un cutremur poate lovi oricând, e bine să avem la îndemână actele pe care vrem să le luăm cu noi când evacuăm locuința. (...) O lanternă e de mare folos, ca și o pătură și o pelerină de ploaie. Telefonul mobil poate funcționa și ca radio, dar trebuie să fie încărcat în orice moment. Din păcate, s-a văzut după câte un cutremur mai mic că rețelele sunt blocate de avalanșa de utilizatori. Nu costă mult și este esențială o mască de hârtie, care se găsește în farmacii. Ne protejează de praful ridicat la cutremur sau de virusuri, în cazul unei pandemii. Pachetul de supraviețuire ar trebui să conțină apoi apă și hrană (conserve, mălai, biscuți, legume uscate) pentru 3-7 zile. Au apărut batoane cu proteine, grăsimi și carbohidrați, care sunt folosite de sportivi. Sunt ușor de depozitat și au multe calorii. Mai importantă chiar este problema apei de băut.
Există dezinfectante pentru apă, care permit folosirea oricărei surse, dar nu le achiziționează oricine. Fierberea apei de ploaie sau a celei de râu este o soluție. Atenție la depozitarea apei: dacă se recontaminează e mai periculoasă decât înainte să o fierbem, fiindcă nu mai există concurență microbiană. Trusa de medicamente este vitală. În primul rând, cei care au medicație cronică trebuie să aibă un stoc în casă, cel puțin pentru două săptămâni, poate chiar o lună. Ținând cont că medicii de familie dau medicamente pe 3 luni, nu cred că e o problemă. Apoi, e bine să avem în casă medicamente uzuale: antibiotice, analgezice, antiinflamatoare. De asemenea, bandaje, comprese, alcoolsanitar, dezinfectante pentru răni, cum ar fi betadina, leucoplast și mănuși chirurgicale”, recomandă prof. dr. Dan Mânăstireanu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
