La trei luni de la preluarea mandatului, Donald Trump nu a reușit să pună capăt războiului din Ucraina, în ciuda promisiunilor sale de a încheia conflictul într-o singură zi. Moscova blochează negocierile, iar administrația Trump nu exercită presiuni reale asupra Rusiei, preferând în schimb tactici de amânare și concesii periculoase.
Sfârșitul războiului Rusiei împotriva Ucrainei a fost una dintre piesele centrale ale campaniei lui Donald Trump, susținând că ar putea obține pacea în 24 de ore. Totuși, la trei luni de la instalarea sa la Casa Albă, singurul rezultat notabil este o încetare parțială a focului – insuficientă pentru a opri violențele.
Atacurile rusești au continuat, culminând cu tragedia din 13 aprilie, când rachete balistice au lovit orașul Sumy, omorând 35 de civili. În ciuda întâlnirilor diplomatice și a apelurilor directe între Trump și Vladimir Putin, luptele nu au încetat, conform Reuters.
Principalul obstacol în calea eforturilor americane este Moscova. Kremlinul a folosit tactici de tergiversare și a propus o încetare limitată a focului, axată pe protejarea infrastructurii energetice a Rusiei – nu pe încetarea reală a ostilităților.
Putin refuză să accepte propunerea americană pentru un armistițiu complet de 30 de zile, oferind în schimb o variantă care îi permite să continue luptele și să își urmărească obiectivul strategic: controlul regiunilor Donețk, Luhansk, Kherson și Zaporizhzhia.
Pe lângă refuzul armistițiului, Rusia a adăugat o listă de condiții inacceptabile pentru Ucraina, inclusiv renunțarea la teritoriile ocupate, abandonarea obiectivului NATO și o schimbare de regim la Kiev.
Prin insistența asupra acestor cereri, Moscova nu doar că își urmărește propriile interese teritoriale, ci reușește să introducă treptat aceste idei în dezbaterea internațională, mai ales prin intermediul unor oficiali americani dispuși să le repete.
Un alt motiv pentru eșecul negocierilor este stilul de abordare ales de ruși. Putin flatează administrația Trump și încearcă să îi distragă atenția de la obiectivul principal – pacea.
Trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, a relatat cum Putin s-a rugat pentru sănătatea președintelui american și i-a oferit un portret personalizat. Între timp, la reuniunile diplomatice, rușii promovează înțelegerea unor afaceri economice atractive, cum ar fi comerțul cu resurse rare sau proiecte comune în Arctica.
În timp ce Rusia joacă dur, administrația Trump nu aplică nicio presiune reală asupra Moscovei. În ciuda unor declarații publice ferme și amenințări cu sancțiuni, în practică nu au fost impuse măsuri concrete care să descurajeze agresiunea rusă.
În schimb, Trump a minimalizat atacurile rusești, numindu-le "greșeli", și a oferit scuze publice Kremlinului. În contrast, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a fost tratat cu umilință și acuzat, în mod nedrept, că ar fi declanșat războiul.
În loc să prioritizeze securitatea Ucrainei, administrația Trump pare mai interesată de perspectivele economice. Resursele naturale ale Ucrainei, în special în domeniul energetic și agricol, au fost în centrul discuțiilor, eclipsând eforturile de a obține un acord de pace echitabil.
În aceste condiții, șansele ca Trump să aducă pacea în Ucraina, așa cum a promis, par tot mai slabe.
Cu încetarea parțială a focului care expiră în curând, administrația Trump se află în fața unei decizii cruciale: să continue să încerce o negociere reală sau să renunțe și să normalizeze relațiile cu Moscova, chiar cu prețul sacrificării intereselor Ucrainei.
Pe baza acțiunilor de până acum, scenariul în care Trump dă vina pe Kiev pentru eșecul negocierilor și reorientează politica externă americană spre cooperarea cu Rusia este, din păcate, cel mai probabil.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News