La mai bine de un secol de la transformările profunde aduse sistemului educațional românesc, profesorul Dumitru Borțun a reamintit modelul lui Spiru Haret și a explicat ce idei din acea viziune ar mai putea inspira...

Profesorul Dumitru Borțun este de părere că marile personalități formate de școala românească sunt rezultatul reformei educaționale inițiate de Spiru Haret. Acesta a explicat că reforma a implicat mai multe ministere și a avut un caracter național, iar educația a fost tratată ca o cauză a întregii societăți. Profesorul consideră că, deși nu putem reveni la modelul lui Haret, trebuie să învățăm din curajul și metoda lui de reformă.

„Aș vrea să vă întreb asupra sensului schimbării în educație. Înspre ce credeți că ar trebui să evolueze educația românească în secolul XXI? Ce fel de școală ar trebui să avem ca să fie o școală de calitate, să cultive performanța, să fie competitivă și, pentru că tot trăim în superstiția modelului finlandez, oare ar fi o chestiune utopică să ne propunem un model românesc al educației? Pentru că dacă ne uităm în istorie, de la Spiru Haret încoace, și în perioada interbelică, noi am avut o școală foarte bună, dovada fiind marile personalități ale culturii, ale științei care s-au născut din școala românească. Cioran, Eliade, Ionescu, ei nu sunt tot produsul școlii românești?”, a întrebat Sorin Ivan, decan, director al revistei Tribuna Învățământului

„Sunt produsul școlii românești reformate de Spiru Haret. Putem replica curajul de a reforma, pe urmă metoda de a reforma cu participarea mai multor ministere – știți foarte bine că el a angrenat multe alte ministere: Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor, Amenajării Teritoriale. Educația e o cauză a poporului, a întregii societăți, nu doar a Ministerului Educației.

Deci asta trebuie neapărat înțeles din experiența Spiru Haret și făcut mai departe, dar la modelul dat de el nu ne mai putem întoarce pentru că el era un model pentru o societate românească care abia atunci se trezea din Evul Mediu. În mediul rural erau foarte multe superstiții, lumea trăia în bordeie, în misticism, în lupta cu strigoii, cu moroii.

El și-a dat seama că oamenii ăștia trebuie educați pe baze științifice. Le-a făcut loturi agricole să învețe să semene, să plivească, să recolteze. Deci, le-a făcut loturi agricole pe lângă fiecare școală pentru ca elevul să învețe munca agricolă, dar pe baze științifice. I-a învățat să citească, să se roage", a spus profesorul Dumitru Borțun.

2. -imagine fara descriere- (dumitru-bortun-sorin-ivan_08036500.jpg)

Școlile normale au construit România

Profesorul Dumitru Borțun a evidențiat rolul esențial al școlilor normale în dezvoltarea României și a amintit că acestea au format cadre didactice dedicate, care au contribuit la ridicarea satului românesc. Deși provocările actuale sunt diferite, profesorul consideră că anumite principii din modelul Spiru Haret rămân valabile și astăzi.

„Mama mea era absolventă unei școli normale, Școala Normală de la Pitești”, a spus profesorul Dumitru Borțun.

„Erau școli de prestigiu. Școala normală a construit România în secolul al XX-lea”, a spus Sorin Ivan.

„Da, pentru că a trimis o serie de absolvenți care au ridicat lumea satului, care se duceau cu misiune, ca niște apostoli, făceau apostolat”, a spus profesorul Dumitru Borțun.

„Evident că provocările sunt altele în secolul XXI”, a spus Sorin Ivan.

„Da, modelul trebuie să fie altul, dar câteva lucruri avem de învățat de la Spiru Haret”, a spus profesorul Dumitru Borțun la emisiunea DC Edu, pe de DC News, DC News TV și Părinți și pitici.

Video: