Crăciunul, pentru deținuții din închisorile comuniste, nu a însemnat colinde, brazi împodobiți, mese pline și cadouri. Pentru ei, Crăciunul a fost o zi ca toate celelalte: una cu frică, bătăi și umilințe.
Spectacolul de poezie și proză "Un altfel de Crăciun" arată cum trăiau deținuții o zi atât de specială pentru noi acum și atât de normală și de tristă pentru ei atunci. Normalitatea nu era o stare de bine, nu însemna echilibru. Normalitatea însemna umilință, muncă forțată, bătăi, foamete, frică. Spectacolul a fost realizat pe baza textelor lui Radu Gyr, Zahu Pana, Dumitru Oniga, Marcel Petrisor, Anatolie Panis. A fost regizat de Mona Gavrilaș și Diana Giubernea, care au încercat să arate publicului că acel Crăciun al detinuților politici este o lecție despre toleranță, iertare, iubire, pus într-o atmosferă de penitență în care se vorbește despre lacrimi, tristețe, speranță, întoarcerea la valorile umane, la credință, la oamenii de lângă noi.
Mona Gavrilaș a declarat că spectacolul a atins sufletele copiilor de 13, 14, 15 ani. Pe lângă emoția transmisă către și dinspre acei copii, un alt moment important a fost atunci când în public au fost deținuții politici cu rudele lor, potrivit Monei Gavrilaș.
Spectacolul a fost pus în scenă în Sibiu, Arad, Timișoara, Pitești. Cel mai important și mai special loc a fost celularul închisorii din Sighet. A reușit să transmită senzațiile de frică permanentă, de disconfort și de durere pe care deținuții le simțeau secunde de secundă. Cât despre teatrul religios, Mona Gavrilaș a declarat că în România nu se prea face, mișcarea pe acest palier este foarte mică, aproape inexistentă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News