Consiliul Superior al Magistraturii a adus miercuri în atenția publicului o serie de date extrase din cel mai recent studiu al Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), publicat în luna iulie 2025....

Conform datelor centralizate în acest studiu, România ocupă poziții codașe în clasamentele europene privind salariile judecătorilor la început de carieră. „În ceea ce priveşte venitul brut al unui judecător la început de carieră, analiza datelor comunicate de 27 de state indică faptul că România se situează pe locul 20, pe primele trei poziţii aflându-se Irlanda, Danemarca şi Malta. Venitul brut/lună în România este similar celui din Lituania”, a transmis CSM într-un comunicat oficial.

Situația devine și mai îngrijorătoare atunci când se analizează venitul net, rezultat după aplicarea tuturor taxelor și incluzând sporurile specifice funcției. Așa cum relevă documentul citat, România se află abia pe locul 22 din cele 27 de țări analizate, ceea ce o plasează în ultimul sfert al clasamentului. „Poziţia României din acest punct de vedere este similară cu a ţărilor aflate pe locurile 23-25, adică spre intervalul celui mai mic salariu net al judecătorului la început de carieră în Uniunea Europeană, respectiv Grecia, Slovenia şi Croaţia. Poziţiile aflate în faţa României prezintă deja o diferenţă de salarizare de peste 20-30% în plus net/lună, respectiv Polonia, Lituania şi Bulgaria”, a precizat Consiliul.

1. -imagine fara descriere- (salarii-judecatori_71763500.jpg)

Structura sistemului judiciar românesc scoate la iveală o altă realitate semnificativă, și anume repartiția posturilor de judecători. Dintr-un total de 5.345 de funcții prevăzute în schema națională, nu mai puțin de 2.463 sunt alocate judecătoriilor, adică aproximativ 46%. Această repartizare indică faptul că aproape jumătate din corpul judecătoresc activează în instanțele de prim grad, unde volumul de muncă este adesea foarte ridicat.

În ceea ce privește diferențele salariale între gradele profesionale, acestea sunt moderate, dar relevante. Potrivit aceleiași surse, „salarizarea judecătorilor cu grad de tribunal este superioară cu 11% celei de la nivelul judecătoriei, iar cea a judecătorilor cu grad de curte de apel este cu 13% superioară celei de la nivelul tribunalului”. Astfel, se menține o ierarhie financiară proporțională cu complexitatea cauzelor soluționate și cu responsabilitatea asociată fiecărui grad de instanță.

Datele prezentate de CSM, în baza studiului CEPEJ din acest an, conturează un tablou mai degrabă nefavorabil pentru România în context european. „Se observă în mod facil din statistica prezentată în studiul CEPEJ din 2025 că, în ceea ce priveşte venitul net al judecătorilor în România, cu includerea tuturor sporurilor, acesta se situează spre finalul statisticii, România fiind precedată de alte 21 de ţări în care veniturile nete sunt considerabil mai mari”, a subliniat Consiliul în comunicatul transmis.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News