Protestăm împotriva cianurii, fără să realizăm că mâncăm și folosim produse care conțin acid cianhidric în fiecare zi. Aproximativ 13% din cantitatea produsă în întreaga lume este folosită în procesarea aurului. Restul de 87% se foloseşte în diverse industrii, precum producţia de mase plastice, adezivi, produse de ignifugare, cosmetice, produse farmaceutice, industria textilă, industria alimentară - inclusiv ca aditiv anti-îngroşare pentru sarea de masă şi industrială.
În ceea ce privește industria cosmetică există tendința de se a renunța la parabeni - un grup de substanțe chimice cu proprietăți antifungice, antimicrobiene și conservante, care ar fi dăunători organismului. Doar că alternativele sunt la fel de controversate – printre ele, tetrasodiu EDTA (sintetizat din formaldehidă și cianura de sodiu).
Alte cauze ale contaminării cu cianură:
- Incendiile: inhalarea fumului care rezultă din arderea cauciucului, plasticului sau materialelor din mătase. Fumul rezultat din arderea acestor materiale poate conţine vapori de cianură. - Fotografia (print), cercetările în domeniul chimiei, producţia de materiale plastice, industria de prelucrare a metalelor folosesc cianuri în procesele lor de producţie. - Laetril-ul, un compus chimic ce conţine amygdalin se presupune că ar funcţiona că tratament împotriva cancerului în întreagă lume. Este interzis în SUA şi are că efect secundar otrăvirea cu cianură. Este încă folosit că tratament în Mexic sub numele de “laetrile/amygdalin”. - Anumite chimicale din alimentaţie pot fi transformate în procesul de digestie în cianuri. Alimentele identificate au fost scoase din comerţ în întreagă lume, singurele substanţe încă în circulaţie rămânând dizolvanții, lacurile pentru unghii şi soluţiile folosite în producerea şi prelucrarea maselor plastice. - Fumul de ţigară rămâne cea mai importantă sursă de expunere la cianuri. Tutunul conţine în mod natural cianura, iar fumătorii au în medie de 2,5 ori mai multă cianură în sânge decât nefumătorii.
Cianura se găseşte în cantităţi mici şi în alimente, cum ar fi migdale, cafea, anumite soiuri de fasole, caise, cireşe, precum şi în fumul de ţigară.
În seminţele multor plante ca migdalele amare, piersicile, caisele, cireşele, prunele , merele, perele, fasolea de Lima, fasolea de Graiz, tuberculii de manioc, sunt prezente glucozide ca amigdalina, prunazina, durina, linamarina, vicianina, care eliberează acid cianhidric. Dulciurile pe bază de pastă de migdale amare conţin niveluri ridicate de acid cianhidric.
Doza letală de cianură pentru un adult este 0,5-3,5 mg/kg.corp, motiv pentru care riscul toxicologic este elevat în cazul consumului necontrolat de produşi care conţin glicozide cianogene. Otrăvirea acută determină anoxie histotoxică ( ţesuturile nu mai pot utiliza oxigenul) , convulsii, stop respirator şi moarte în 15-20 de minute.
În doze mici acidul cianhidric produce dureri de cap, oboseală musculară, greaţă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
