Ce trebuie să faci în prima zi de Anul Nou ca să ai noroc

plugusor
plugusor

De 1 ianuarie, oamenii din întreaga lume sunt, de regulă, mult mai atenți la ceea ce fac în prima zi a unui nou an, ea fiind marcată de diverse ritualuri și tradiții menite să aducă noroc sau să prezică evenimentele ulterioare până la viitoarea petrecere a Revelionului.

Prima zi a noului an coincide, în calendarul ortodox, cu Sfântul Vasile, când cele mai multe obiceiuri au ca scop atragerea fertilităţii şi bogăţiei. Astfel, de 1 ianuarie se aud urările "Semănatului", "Pluguşorului", "Plugului cel Mare" și "Sorcovei", menite a să aducă belșug și prosperitate fiecărui gospodar, dar și comunității.

Un alt obicei răspândit este atingerea unui miel în ziua de Sfântul Vasile, acest gest aducând noroc şi bogăţie.

Tinerele necăsătorite își pot căuta prin semne ursitul. La sat, îndeosebi în Ţinutul Pădurenilor (laolaltă cu sânvăsierea animalelor şi schimbatul porţilor), Zona Orăştiei, la Mărtineşti şi Boşorod, în Platoul Luncanilor, Valea Mureşului şi sporadic în Ţara Zarandului, există obiceiul numit  „sânvăsâi” amintind numele Sfântului Vasile, potrivit Mediafax. Fetele de măritat și flăcăii de vârste apropiate se adună la casa unora dintre ei. În camera cu ferestrele acoperite se aşează pe masă 9 – 12 blide (farfurii) cu fundul în sus care fiecare acoperea câte un obiect considerat simbolic: oglindă, pieptene, busuioc, ştiulete de porumb, spin, bani, pâine, mici instrumente de lucru (cuţit, cute, foarfece).

Fetele îşi aleg câte un blid şi în funcţie de ce găsesc sub el, descoperă prin analogie cu obiectele, defectele sau calităţile viitorilor soţi.

Pe 1 ianuarie, de Sfântul Vasile se zice că e bine să bei mult vin, existând credinţa că atât vin cât va bea omul în aceasta zi, atât sânge va avea în obraz în timpul anului. Mai mult, femeile obişnuiau beau şi joacă fusul şi furca, pentru a creşte cânepa peste an.

Tot pe 1 ianuarie, ţiganii obișnuiesc să colinde cu o căpăţână de porc, împodobită cu panglici şi mărgele, tradiţie denumită "Colindul cu Vasilica" (Siva). După terminarea colindatului, ceata se strânge la o cârciumă pentru a chefui. Apoi, se despart, dezgătind căpăţâna şi luându-şi fiecare ce a pus, iar din ea fac un prânz, pentru ca obiceiul să fie închis pentru anul respectiv.

În Mehedinţi, în Ajunul noului an, seara, vin părinţii cu copiii la moaşă, aducând plocon. Moaşa se pregăteşte cu colaci împodobiţi cu bănuţi. Asistată de mamă, moaşa trece prin colac copiii de până la un an, de trei ori, apoi se închină şi-i ridică la grinda casei urându-le: "Bine-au venit nepoţii! Ca la ziua de azi, la anul şi la mulţi ani! Să crească şi să trăiască, cu norocul să se hrănească!". Obiceiul poartă numele de "Masa Moaşei".

Un obicei săvârşit colectiv de grupuri mici sau de cete de feciori, este cel al Dezlegării Anului. Astfel, aceştia dezleagă anul şi rodul colindând pe uliţe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forţelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele şi animalele dăunătoare recoltei etc. De asemenea, feciorii dezleagă şi cununiile, cu un descântec: "Slobozim câşlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblaţi, feciori,/ Să fie peţitori".

În tradiţia populară se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul. Totodată, în ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seara, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfântul Ioan. După aceea, se face un mănunchi din spice şi se pun la păstrare, fiind benefice pentru durerile de cap.

Tradiţia populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate şi de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul: "Atunci să te păzeşti să nu te superi, să nu te sfădeşti, să fii vesel şi tot anul aşa vei fi".

Cine este politicos şi manierat de Anul Nou va fi tot timpul aşa, de aceea se spune că în noaptea de Revelion trebuie evitate atât discuţiile în contradictoriu şi limbajul licenţios sau brutal, cât şi povestirile cu fantome sau morţi. În afară de faptul că nu sunt deloc plăcute, acestea atrag şi ghinionul. Se crede că Anul Nou trebuie să te prindă cu haine noi pentru ca în următoarele 365 de zile să primeşti cât mai multe cadouri. De asemenea, pentru un an norocos şi plin de iubire sunt de preferat hainele roşii, roşul fiind considerat culoarea veseliei şi a dragostei. În noaptea dintre ani şi pe 1 ianuarie nu se plânge. Tradiţia spune că aceia care plâng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste. Pentru ca familiei să-i meargă bine tot anul şi să aibă spor, în popor există obiceiul ca în ziua de Anul Nou să se fiarbă în oală un cap de porc, pentru că aşa cum porcul râmă numai înainte, tot aşa va merge şi omul spre belşug.

Tot la Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine.

Şi în ceea ce priveşte vremea, tradiţia populară are numeroase interpretări. Astfel, conform tradiţiilor, cum e ziua de Anul Nou aşa va fi tot anul: bun sau rău. De asemenea, credinţa populară spune că, dacă în ziua de Anul Nou e ger mare şi dacă pe zăpadă se văd multe steluţe, e semn că anul ce urmează va fi bun şi vor fi multe cununii. De asemenea, dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul ce urmează va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi pe parcursul anului. Totodată, se spune că, dacă noaptea de Anul Nou este "lină şi senină", este un semn că noul an va fi unul bun.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt1
YesMy