Ce se întâmplă în creierul tău când vizionezi conținut video la viteze mai mari decât normalul

Autor: Elena Aurel

Este ușor să ne gândim la unele avantaje ale acestui obicei. Ne permite să consumăm mai mult conținut în același interval de timp sau să parcurgem același material de mai multe ori pentru a-l înțelege mai bine.

Acest lucru poate fi deosebit de util în context educațional, unde astfel se poate elibera timp pentru consolidarea cunoștințelor, rezolvarea de teste și alte activități. De asemenea, vizionarea rapidă poate ajuta la menținerea atenției și implicării pe toată durata conținutului, prevenind rătăcirea gândurilor.

Dar ce se întâmplă cu dezavantajele? Se pare că există unul sau două și în acest sens.

Atunci când o persoană este expusă la informații vorbite, cercetătorii disting trei faze ale memoriei: codificarea informației, stocarea ei și ulterior recuperarea. În faza de codificare, creierul are nevoie de timp pentru a procesa și înțelege fluxul de vorbire. Cuvintele trebuie extrase și li se atribuie în timp real un sens, pe baza contextului și a memoriei.

În general, oamenii vorbesc cu o viteză de aproximativ 150 de cuvinte pe minut, însă o dublare până la 300 sau chiar o triplare până la 450 de cuvinte pe minut este totuși în limitele a ceea ce putem înțelege. Întrebarea este mai degrabă legată de calitatea și durabilitatea amintirilor pe care le formăm.

Informațiile primite sunt stocate temporar într-un sistem de memorie numit memorie de lucru. Acesta permite transformarea, combinarea și manipularea informației pentru a putea fi transferată în memoria pe termen lung. Deoarece memoria de lucru are o capacitate limitată, dacă sosesc prea multe informații într-un timp prea scurt, aceasta poate fi depășită. Rezultatul este o supraîncărcare cognitivă și pierderea unor informații.

Vizionarea rapidă și reamintirea informațiilor

O meta-analiză recentă în acest domeniu a examinat 24 de studii despre învățarea din cursuri video. Studiile au variat ca design, dar în general au comparat o grupă care viziona un curs la viteză normală (1x) cu o altă grupă care viziona același curs la viteză crescută (1.25x, 1.5x, 2x și 2.5x).

Exact ca într-un studiu clinic randomizat, participanții au fost repartizați aleatoriu în cele două grupuri. După vizionare, ambele grupuri au susținut același test pentru a evalua cunoștințele dobândite. Testele fie le solicitau să-și amintească informații, fie conțineau întrebări tip grilă, fie ambele.

Meta-analiza a arătat că, pe măsură ce viteza de redare creștea, performanțele la test scădeau. Până la viteza de 1.5x, efectul negativ era foarte mic. Dar la 2x și peste, efectul negativ devenea moderat spre mare.

Ca să punem în context: dacă scorul mediu al unui grup de studenți era de 75%, cu o variație obișnuită de 20 de puncte procentuale în ambele direcții, atunci redarea la 1.5x ar reduce scorul mediu cu doar 2 puncte procentuale. Însă la o viteză de 2.5x, pierderea medie ar fi de 17 puncte procentuale.

Persoanele în vârstă

Interesant este că unul dintre studiile incluse în meta-analiză a investigat și adulții mai în vârstă (cu vârste între 61 și 94 de ani) și a descoperit că aceștia sunt mai afectați de vizionarea la viteze mari decât adulții tineri (18–36 de ani). Acest lucru poate reflecta o slăbire a capacității memoriei chiar și la persoanele sănătoase, sugerând că persoanele mai în vârstă ar trebui să vizioneze la viteză normală sau chiar mai redusă pentru a compensa.

Totuși, nu știm încă dacă efectele negative ale redării rapide pot fi diminuate prin obișnuință. E posibil ca adulții tineri să fie pur și simplu mai experimentați în utilizarea acestui tip de redare și astfel să facă față mai bine solicitării cognitive. La fel, nu știm dacă persoanele tinere pot atenua efectele negative asupra memoriei prin expunere repetată la redare rapidă.

Un alt aspect necunoscut este dacă există efecte pe termen lung asupra funcției mentale și a activității cerebrale în urma vizionării frecvente la viteze crescute. În teorie, aceste efecte ar putea fi pozitive – cum ar fi o capacitate mai bună de a face față încărcării cognitive – sau negative – cum ar fi o oboseală mentală accentuată. Dar, momentan, nu avem suficiente dovezi științifice pentru a răspunde acestei întrebări.

O ultimă observație: chiar dacă redarea la 1.5x, de exemplu, nu afectează performanța memoriei, există dovezi care sugerează că experiența este mai puțin plăcută. Acest lucru poate influența motivația și implicarea în procesul de învățare, ceea ce ar putea duce la evitarea acestuia. Pe de altă parte, redarea rapidă a devenit populară, așa că poate, odată ce oamenii se obișnuiesc, nu mai e o problemă – sperăm să înțelegem mai bine aceste procese în anii următori.