Într-adevăr, există o discrepanţă clară între est şi restul Europei, dar cred că ea este mai pronunţată în România. Cred că suntem singura sau, dacă nu, una dintre puţinele ţări din Uniunea Europeană în care preocuparea pentru mediu nu a devenit politică naţională. E drept că celelalte state sunt mult înaintea noastră, că au avut timp să-şi educe populaţia şi să se aprofundeze această nevoie de a trăi într-un mediu mai sănătos, să se înţeleagă ce se întâmplă, dar în acelaşi timp aveam şi noi o şansă, de exemplu prin acest PNRR, să demonstrăm că intrăm în rând cu lumea şi nu doar să bifăm, acolo, nişte căsuţe care ne-au fost transmise de la Comisia Europeană. Noi nu prea am făcut acest lucru.
"Din punctul meu de vedere şi din păcate pentru România, planul nostru de Redresare şi Rezilienţă, care ar fi trebuit cu adevărat să fie un document istoric a pornit pe picior greşit şi continuă să şchiopăteze. Nu vreau să insist pe aspectul seriei de trimiteri şi retrimiteri către Bucureşti a documentului, dar vreau să menţionez că până şi săptămâna trecută România a primit iar de la CE 25 de pagini de observaţii şi critici pe conţinutul PNRR, asta în timp ce 12 state îşi vedeau planurile aprobate.
Şi spun că e o mare problemă pentru că riscăm să pierdem prima tranşă de bani, iar acesta e un risc care poate fi demonstrat matematic. Din ceea ce spun specialiştii, CE ar avea nevoie pentru această primă tranşă de 44 de miliarde de euro pe care să-i împartă la cele 27 de state. Dar Comisia Europeană, se pare, nu poate obţine de pe piaţă mai mult de 20 de miliarde de euro pe lună, iar banii vor fi distribuiţi pe principiul primul venit, primul plătit. Deci s-ar putea termina până la noi", a declarat Carmen Avram.
Carmen Avram: România, în pericol de a pierde prima tranşă de bani
"Pe lângă greutăţile privind strângerea sumei, mai e şi problema timpului, pentru că între depunerea planului definitivat şi aprobarea lui trece cel puţin o lună. Mai e necesar cel puţin încă pe atât pentru primul transfer de fonduri. Deci dacă noi terminăm la jumătatea lunii octombrie, cum se aude, nu mai avem practic şanse să primim tranşa întâi în 2021, chiar dacă am presupune că banii ar fi disponibili la Comisia Europeană.
Din punctul meu de vedere, defectul principal al acestui PNRR se găseşte în substanţa lui şi în faptul că am ratat câteva ocazii extraordinare şi riscăm să ratăm alinierea la ţintele de mediu stabilite prin Pactul Ecologic European. Pentru că aceste măsuri pe care noi le-am trecut în document nu sunt la nivelul de ambiţie la care se aştepta CE, care a dat indicaţii clare şi strice. Adică, în principiu, noi nu trebuia să fim în situaţia de a rezolva probleme, ci să trecem la diferite sectoare la nivelul următor, bazându-ne pe inovaţie şi pe noile tehnologii de îmbunătăţire a situaţiei în care ne găsim astăzi din punctul de vedere al mediului.
Dar marea şansă pe care am ratat-o a fost când au decis să scoatem agricultura din PNRR. O eroare inadmisibilă având în vedere că nu e o noutate că România e preponderent rurală şi agricolă, că industria autohtonă, atât cât mai e, produce infim şi că aveam această mare şansă să ducem România cu un pas mai departe, transformând ţara într-un mare producător de hrană organică. Pământul acestei ţări încă ne permite. Noi folosim de patru ori mai puţine substanţe chimice decât Franţa de exemplu. Noi avem un teren care permite, şi încă mai avem biodiversitatea foarte aproape de cum ar trebui să fie. În plus, cererea de hrană organică e tot mai mare, cu fiecare an, în Europa, dar mai ales pe plan internaţional", subliniază europarlamentarul.
VIDEO:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
