Unul dintre candidații la șefia DNA, procurorul Paula Tănase de la Parchetul Tribunalului Galați, a afirmat pentru luju.ro că cifra prezentată de fostul șef al DNA Daniel Morar la ultimul bilanț al instituției de 10% achitări este "absolut alarmantă și reflectă, în ultimă instanță, lipsa calității actului de urmărire penală în respectivele anchete".
Procurorul Paula Tănase urmează a se prezenta pe 25 octombrie 2012 în fața ministrului Justiției și a Comisiei instituite pentru procedura de alegere a celor două nume de procurori ce vor fi propuși pentru șefia PÎCCJ și a DNA. Motivația sa este dorința de a face "curățenie în ce privește corupția de filierele bani pentru partid, dar și pentru a investiga obiectiv privatizarea marilor obiective economice, modul de atribuire a terenurilor conform Legii 10/2001 sau cazurile de fraudare a fondurilor europene.
Despre disfuncționalitățile din interiorul structurii al cărei șef dorește să ajungă, Tănase a afirmat că acestea sunt "mediatizarea excesivă a unor activități specifice fazei de urmărire penală, numărul achitărilor definitive dispuse de către instanțele judecătorești, operativitatea scăzută a DNA și numărul dosarelor de corupție nesoluționate, precum și instituția delegării folosită în exces".
Întrebată ce dovedește procentul de 10% achitări în dosarele DNA, conform ultimului bilanț al lui Daniel Morar, procurorul Paula Tănase a precizat: "Potrivit ultimului bilanț, în 2011 au fost achitați în mod definitiv un număr de 37 inculpați din 350 trimiși în judecată, la care se adaugă alți 25 inculpați achitați pe motivul dezincriminării faptei și al pericolului social. Un procent de peste 10 % este absolut alarmant și reflectă, în ultimă instanță, lipsa calității actului de urmărire penală în respectivele anchete".
Despre instituția delegării, procurorul gălățean a susținut că "folosită excesiv, nu crează climatul de stabilitate necesar". În legătură cu faptul că multe dintre marile dosare de corupție nu au fost trimise nici acum instanțelor, Tănase a promis că, în cazul în care va ajunge la șefia DNA, va avea în vedere acest subiect, "alături de investigarea obiectivă, fără urmă de părtinire, cu celeritate și a altor modalități de spoliere a statului precum privatizarea marilor obiective economice, modul de atribuire a terenurilor conform Legii 10/2001, cazurile de fraudare a fondurilor europene etc.".
Paula Tănase a vorbit și despre principalel argumente pentru care s-a înscris pentru o astfel de funcție: "insatisfacția de a nu putea determina aflarea adevărului timp de mai bine de șase ani în unele dosare vizând fapte de corupție comise de magistrați și convingerea că sistemul judiciar funcționează cu sincope". "În condițiile în care un procuror cu experiență, cunoscător al legii și procedurilor, nu finalizează un asemenea demers, ce ar putea face contribuabilul pus în fața unei asemenea situații? Cât despre atu-uri, consider că importante sunt pregătirea, onestitatea, determinarea, puterea de muncă, principialitatea și lipsa oricărei forme de compromis", a explicat procurorul candidat la șefia DNA.
Întrebată ce va face pentru a stopa scurgerile de stenograme din dosare care se află în faza de urmărire secretă, Paul Tănase a precizat că nu are legături cu oameni politici, nu are afinități, legături de rudenie în sistem și că "în principiu, scurgerile de informații dispar de la sine, prin însăși voința de a la curma".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
