BNS acuză caracterul inflaționist al măsurilor fiscale. Propunerile sindicaliștilor pentru premierul Bolojan

Vezi și - Cât vor plăti românii din august pentru carburanți, țigări și alcool, după ce Guvernul crește TVA-ul și accizele

Reprezentanții Blocului Național Sindical au înaintat oficial prim-ministrului un document, care curpinde observații și propuneri despre măsurile fiscale anunțate de Guvern.

Ce reproșează BNS:  

⦁  Caracter inflaționist al măsurilor.
⦁ Tăierea investițiilor cu 10 miliarde de lei nu va conduce doar la scădere de cheltuieli, ci și la minusul de venituri corespondent (taxele pe salarii, tva, impozite firmelor prestatoare sunt  50% din investiții).
Așadar, măsurile luate acționează împotriva direcțiilor urmărite:
⦁ Evaziunea fiscală – în loc să fie combătută, este favorizată în continuare, prin supra-impozitarea (directă și indirectă) a contribuabililor corecți.
⦁ Se majorează inechitatea – veniturile cele mai mici (pensii, salarii) deja înghețate, vor fi diminuate substanțial prin inflație.
⦁ Participarea pe piața muncii – descurajată, atât prin descurajarea calificării suplimentare (limitarea burselor), dar și prin perspectiva unor salarii mici și reduse pentru următorii ani.

Trebuia să facă studiu impact pentru: 

⦁ estimarea impactului asupra PIB-ului, cât de mare va fi recesiunea
⦁ estimarea inflației pentru 2025-2026, în noile condiții
⦁ efectul real asupra economiei.

Printre măsurile propuse de BNS sunt următoarele:

⦁ Fără majorarea TVA, sau o majorare cu doar 1% procentual.
⦁ Cota redusă de TVA să se aplice și la facturile de energie electrică și gaze, pentru populație. 
⦁ Trecerea HORECA, a locuințelor și a îngrășămintelor la cota standard de TVA de la 1 ianuarie 2026.
⦁ Cheltuielile aferente creșterilor salariale operate în sectorul public de sănătate trebuie să fie asumate de bugetul public, în mod transparent.
⦁ Acoperirea CASS pentru șomeri si beneficiarii de venit minim garantat de către instituțiile ce plătesc aceste drepturi, mai ales că fondul de șomaj înregistrează excedent anual.

⦁ Introducerea unor controale extinse țintite către zonele de mare evaziune fiscală și muncă la negru.
⦁ Elaborarea procedurii de sistare a activității angajatorilor ce utilizează muncă la negru, conform Codului Muncii, această sancțiune ne se poate aplica pentru că din 2017 de la introducerea acestei prevederi, până în prezent, Inspecția Muncii nu a elaborat această procedură.
⦁ Reglementarea clară a conceptului de muncă dependentă și asigurarea unui tratament fiscal identic indiferent de tipul venitului. Este nedrept ca un salariat să plătească impozit si contribuții la întregul salariu, în timp ce în unele sectoare se practică contract de muncă pe salariul minim și restul venitului ca drepturi de autor de exemplu, caz în care contribuții sociale se plătesc doar pentru salariul minim.

⦁ Reducerea fiscalității pe muncă și reașezarea sarcinii fiscale între angajat și angajator trebuie să fie o prioritate. Constituirea unui grup de lucru pentru a analiza fiscalizarea pieței muncii, precum și efectele produse de unele măsuri adoptate în trecut, ca de exemplu capcana salariilor mici generată de deductibilitatea sumei de 300 de lei pentru cei ce sunt încadrați cu salariul minim.
⦁ Reglementarea muncii pe platforme și fiscalizarea corectă a acesteia.

⦁ Revizuirea sistemului de redevențe pentru exploatarea resurselor naturale concesionate, o atenție sporită trebuie acordată celor care concesionează resurse dar din diverse motive întârzie exploatarea lor.
⦁ Scăderea veniturilor exagerate,  date fără criterii de performanță (la managerii regiilor autonome, Consiliile de Administrație,  Curtea Constituțională, pensiile speciale,  etc.)
⦁ Impozitarea multinaționalelor pe profit cu cotele de impozit pe profit similare celor existente in Uniunea Europeană și nu pe cifra de afaceri, interzicerea externalizării profiturilor către firmele mama;

⦁ Controlul firmelor care nu depun bilanț (din 2 milioane de firme înregistrate la ONRC la MFE sunt depuse  bilanțuri numai pentru 1,6 milioane).
⦁ Redimensionarea indemnizațiilor de zeci de mii de euro de persoana din Consiliile de Administrație (ex. EXIM BANK etc).
⦁ Extinderea sarcinii de recuperarea deficitului bugetar și asupra altor categorii profesionale (parlamentari, deputați, judecători, magistrați, armată, poliție etc).
⦁ Modificarea legii achizițiilor în sensul în care nu se mai permite subcontractarea unor părți din contracte aferente activității de bază. Se evită astfel situația actuală în care firme mari câștigă licitații de lucrări pe care le subcontractează către entități private ce lucrează la negru.

Vezi și - Proteste la casele de pensii. Angajații au întrerupt activitatea, nemulțumiți de măsurile fiscale

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News