Strategia de dezvoltare a energiei până în anul 2053 a ministrului bulgar al energiei, Rosen Hristov, prevede două hidrocentrale pe Dunăre, a aflat ziarul 24Chasa. Prima centrală, care va avea o capacitate de 840 MW și va fi în zona Nicopole – Turnu Măgurele, are deja la bază studii și o evaluare. Cea de-a doua centrală este prevăzută să fie la Silistra, în apropiere de Călărași, dar acolo abia a început realizarea studiilor. În acest sens au avut loc deja întâlniri între miniștrii energiei din România și Bulgaria. Luna viitoare, între cele două țări va fi semnat un memorandum pentru proiect, iar construcția acestuia va dura cel puțin cinci-șase ani. Potrivit ministrului bulgar, împreună cu hidrocentrala se va construi un alt pod peste Dunăre între România și Bulgaria, potrivit oficialului bulgar.
Ioan Jelev a venit cu mai multe lămuriri şi explicaţii tehnice încă din debutul emisiunii: "Această acumulare de la Turnu Măgurele-Nicopole ar avea nu numai efecte benefice din punct de vedere al producerii energiei dar şi asupra navigaţiei care se pare că va fi un obiectiv foarte important. Înlăturarea acestor dificultăţi pe care le întâmpinăm în navigaţie în cazul apelor foarte mici cum au fost şi în 2022 am mai avut în 2003, aceea este zona unde pot să apară probleme şi din punct de vedere al favorizării nivelurilor la centrala nucleară de la Cernavodă, pentru că efectul se va repercuta până la distanţe foarte mari. Sunt o serie de avantaje care ar fi avute în vedere.
Nu putem să uităm că, într-adevăr, sunt şi nişte costuri mari. Ţin minte că şi înainte de 1989 au fost nişte discuţii, chiar la nivelul Institutului de Cercetări Hidrotehnice în colaborare cu producătorii de hidroenergie cu ISPH şi ceilalţi, pe vremea aceea, privind costurile ridicate ale unei astfel de acumulări, mai ales că malul nostru este mai jos decât cel bulgăresc. Asta ar presupune cheltuieli mari pentru nişte "îndiguiri" în limbaj popular dar, tehnic, ar fi vorba de nişte baraje longitudinale care ar trebui construite."
Val Vâlcu a intervenit: Ca să explicăm, digul mărgineşte un fluviu dar barajul stă în apă. Probabil că ar fi fost cel mai lung baraj din lume!
Ioan Jelev: Da, e cam lunguieţ.
Val Vâlcu: Malul bulgăresc de pe partea dreaptă este mai înalt, deci la ei nu era nevoie de investiţii semnificative, în vreme ce partea română ar fi trebuit să construiască un baraj de-a lungul Dunării, nu de-a latul.
Ioan Jelev a explicat: Da, mulţi se refereau la el ca la dig şi poate nu multă lume face distincţia asta... ce mi-e un dig, ce mi-e un baraj. Unii zic că digul e mai mic ca înălţime, dar diferenţa o constituie acest lucru: un dig, practic, nu este tot timpul sub apă, el este menit să fie uneori sub presiune la un nivel ridicat al cursului apei, pe când un baraj poate să stea timp îndelungat cu presiune în spate şi atunci sigur că aceste elemente se iau în considerare de către specialişti la dimensionări.
Trebuie ştiut că şi aceste lucrări sunt legate de amenajarea Oltului, chiar acolo în zona apropiată Oltul se varsă în Dunăre, dar în amenajările acestea trebuia făcută şi acea zonă Islaz-Samovit care era preconizată să beneficieze de nişte turbine reversibile sau, mai corect spus, turbine-pompe, adică agregate hidroenergetice care pot să turbineze în anumite perioade când dorim să golim un lac şi când energia e mai scumpă (şi să producă energie electrică), şi invers - pot să pompeze când, să spunem, avem energie ieftină, de obicei în cursul nopţii. Din câte îmi amintesc, aceste amenajări erau rentabile.
Emisiunea completă aici:
Ioan Jelev a fost ministru adjunct, în perioada 16 ianuarie - iulie 1990, șef al Departamentului Apelor, în primul Guvern Petre Roman, în cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor și Mediului Înconjurător, dar și secretar de stat în cel de-al doilea, în perioada 16 mai 1991 - 20 octombrie 1991. De asemenea, a ocupat funcția de secretar de stat în guvernul Nicolae Văcăroiu și mai apoi în Guvernul Adrian Năstase.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
