Adormirea Maicii Domnului. Harghita: Românii din comunităţile istorice, la hramul mănăstirii de la Izvoru Mureşului

[] []

15 aug 2019 / 15:46
Salveaza PDF Comentarii

Români din comunităţile istorice, alături de credincioşi din întreg judeţul Harghita, dar şi din alte zone ale ţării, au participat joi, la Izvoru Mureşului, la hramul Mănăstirii 'Adormirea Maicii Domnului', supranumită şi mănăstirea românilor de pretutindeni.

Liturghia prilejuită de marea sărbătoare a fost oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu episcopul Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, şi cu fostul episcop al românilor din Serbia, Daniil, care a rostit şi cuvântul de învăţătură. Unii dintre credincioşi au venit la slujbă îmbrăcaţi în port popular şi purtând tricolorul românesc. Reprezentanţii românilor din jurul graniţelor României, care participă în aceste zile la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, s-au declarat bucuroşi şi emoţionaţi că se află din nou la mănăstirea din localitate.

'Eu de multe ori am spus că Izvoru Mureşului este a doua casă pentru mine şi în fiecare an vin aici. Noi, în Valea Timocului, fiind mulţi ani sub Biserica Ortodoxă Sârbă, o să avem Sfânta Marie pe stil vechi, deci vom sărbători de două ori. Aici, la mănăstirea Maicii Domnului, la mănăstirea românilor de pretutindeni, am venit cu toţii, ne simţim mai mult români, simţim că suntem alături de fraţii noştri, de Biserica noastră ortodoxă, care nouă ne-a lipsit de aproape 200 ani', a spus Zavişa Jurj, din Timoc (Serbia). Tot din Timoc, acolo unde timp de două secole românii nu au avut acces la serviciu religios în limba maternă, a venit şi Predrag Balaşevici, care a declarat că este o bucurie că se află la Izvoru Mureşului şi poate auzi slujba religioasă în limba română.

'Pentru noi, românii din afara României, din ţinuturile istorice ale României, mai ales pentru noi, românii din Timoc, este mare lucru că ne aflăm la o mănăstire, la o biserică, de o zi mare, având în vedere că noi de sute de ani nu am avut posibilitatea să ne rugăm în limba română, să auzim o slujbă în limba română, că ne aflăm alături de fraţii noştri, la o slujbă. Suntem foarte bucuroşi şi mândri că ne simţim frumos la noi acasă', a afirmat Predrag Balaşevici.

La hramul Mănăstirii 'Adormirea Maicii Domnului' a fost prezentă şi Alina Chiriac Ivaşcu, de la Chişinău, care a mărturisit că la Izvoru Mureşului românii din toate zonele istorice se simt ca acasă. 'Nu pot decât să împărtăşesc bucuria participării la acest eveniment, la această Universitate de Vară, dar mai ales vreau să spun că vin în primul rând pentru această mănăstire, pentru aceşti oameni minunaţi, pentru aceste bătrânele care par că sunt nişte Sfinte Duminici, aici, la Izvoru Mureşului. Este al treilea an când vin aici şi, dacă aş putea, aş veni cu toată familia aici, pentru că într-adevăr este locul unde a coborât Dumnezeu şi simt această energie, această emoţie pe care o port şi vreau să o duc cu mine acasă, şi la ai mei, la românii mei de acolo. (...)', a spus Alina Chiriac Ivaşcu.

Mănăstirea de la Izvoru Mureşului, supranumită şi mănăstirea românilor de pretutindeni, este ctitorie a fostului arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei, Ioan Selejan, actualmente mitropolit al Banatului, şi a fost ridicată într-un timp record, de 22 luni. Primul hram al mănăstirii s-a oficiat la 15 august 1999, iar sfinţirea a avut loc un an mai târziu, în prezenţa patriarhului de atunci, Teoctist. Mănăstirea este realizată în stil brâncovenesc şi încântă nu numai prin frumuseţea construcţiilor şi prin zona superbă în care este aşezată, ci şi prin cea mai mare suprafaţă de pictură în frescă din România şi printr-un altar sculptat în lemn de păr sălbatic. 


Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.27