Toni Neacșu: MCV, pur politic. Patru obiective, îndeplinite, trebuia închis după 3 ani

România poate câștiga din MCV dacă acționează juridic

”Solicitarea de suspendare a efectelor unor legi în vigoare într-un stat membru și a unor proceduri declanșate în baza unor legi dintr-un domeniu în care UE nu are nici o competență juridică, precum și solicitarea adresată unui Parlament național de a nu mai legifera în domenii în care are competență exclusivă, au depășit orice limită. MCV-ul poate și trebuie să fie declarat prin justiția europeană ca fiind epuizat. De asemenea, din perspectiva Tratatului UE, rapoartele emise de CE în baza acestui MCV sunt nule și neavenite, atât prin încălcarea competențelor exclusive ale statelor membre, cât și ca urmare a unui abuz de putere. Este un moment excelent ca România să și câștige ceva ca urmare a exceselor de neacceptat în spațiul juridic european ale CE. Revoltele, isteriile politice și victimizările nu ajută cu nimic, România poate acționa tehnic, rațional și juridic.” scrie avocatul Adrian Toni Neacșu, în urma raportului MCV. 

Orice monitorizare în plus, nelegală

”MCV-ul a fost instituit prin Decizia Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, în jurul a 4 obiective de referință, stabilite în anexă. Decizia, și implicit mecanismul de cooperare și verificare, au intrat în vigoare odată cu Actul de aderare a României la UE. Potrivit acestei decizii, dacă România nu realiza progrese în ce privește cele 4 obiective de referință, Comisia Europeană putea aplica clauzele de salvgardare prevăzute în art. 37 și 38 din Actul de aderare. Clauza de salvgardare (în esență nerecunoașterea hotărârilor judecătorești) putea fi invocată doar în primii 3 ani de la aderare, deci până în 2010. În prezent deci, Decizia prin care s-a instituit MCV nu mai are nici o finalitate. În drept nu există obligații fără sancțiuni. Potrivit Deciziei de instituire a MCV, Comisia poate să-și prezinte concluziile exclusiv cu privire la modul de îndeplinire a celor 4 obiective de referință. Noi obiective de referință nu pot fi instituite decât prin modificarea explicită a Deciziei CE din 13 decembrie 2006, lucru care nu s-a întâmplat niciodată. Orice monitorizare în afara celor 4 obiective de referință, invocând drept temei juridic această decizie, este nelegală.” subliniază Toni Neacșu. 

”Decizia, așa cum a fost asumată de România, permitea CE să-și prezinte punctul de vedere, observațiile și concluziile asupra unui raport privind monitorizarea celor 4 obiective întocmit chiar de către România. Acestea sunt limitele în care CE putea să acționeze, lucru care nu s-a întâmplat niciodată. Ce e în afara Deciziei este nelegal. Actualele monitorizări și rapoarte ale Comisiei Europene cu privire la MCV nu mai au nici o legătură cu cele 4 obiective de referință inițiale. (1. Garantarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient totodată, în special prin consolidarea capacităților și a responsabilizării Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea și evaluarea impactului noilor coduri de procedură civilă și administrativă. 2. Înființarea, conform celor prevăzute, a unei agenții pentru integritate cu responsabilități în domeniul verificării patrimoniului, al incompatibilităților și al conflictelor de interese potențiale, precum și cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care să poată duce la aplicarea unor sancțiuni disuasive. 3. Continuarea, în baza progreselor realizate deja, a unor cercetări profesioniste și imparțiale cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt. 4. Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în cadrul administrației locale. și care constituie domeniul de aplicare). Codul de procedură civila s-a implementat de mult, s-au schimbat deja 3 CSM-uri de atunci, ANI e inființată bine merci din 2007, cercetarea în cauzele de corupție a continuat bine merci, iar legile administrației publice locale au fost modificate potrivit dorințelor CE. Rapoarte MCV mai conțin doar vagi referiri la cele 4 obiective de referință în condițiile și contextul existente la momentul instituirii lui.” mai precizează avocatul. 

”Astfel fiind, potrivit unei interpretări juridice elementare Mecanismul de cooperare MCV este în prezent caduc. El s-a transformat de mult dintr-un instrument pur tehnic într-unul pur politic, dovada fiind asocierea lui de spațiul Shengen. Orice acțiuni exercitate de Comisia Europenaă împotriva României în baza Deciziei din 13 decembrie 2006 și care nu au temei direct în Tratatul UE sunt nule și reprezintă o încălcare a legislației europene, respectiv o încălcare a competențelor naționale exclusive ale statelor membre. În conformitate cu articolul 5 din Tratatul UE, orice competență care nu este atribuită Uniunii prin tratate aparține statelor membre. De asemenea, Tratatul precizează expres că UE acționează numai în limitele competențelor care i-au fost atribuite de statele membre prin tratate pentru realizarea obiectivelor stabilite prin aceste tratate. Orice competență care nu este atribuită Uniunii prin tratate aparține statelor membre.

Competența de legiferare în toate domeniile la care se face referire în rapoartele MCV este o competență exclusivă a parlamentelor naționale și orice atingere adusă acesteia este o încălcare gravă a ordinii juridice instituită prin tratat.

Astfel fiind, România poate și trebuie să se adreseze Curții de Justiție a UE cu două acțiuni. Mai întâi, este deschisă o acțiune întemeiată pe omisiunea Comisiei de a abroga Decizia din 13 decembrie 2006 în momentul îndeplinirii celor 4 obiective de referință originale. (art 265 din Tratat). Obligația abrogării în momentul atingerii obiectivelor era prevăzută chiar în această decizie. Nota bene, această acțiune întemeiată pe omisiune poate fi introdusă atât de statul membru cât și de orice persoană fizică sau juridică (cum ar fi un partid politic). O a doua acțiune se poate introduce pentru a se solicita constatarea nulității și a caracterului neavenit al documentelor (rapoartele de monitorizare) CE emise în baza Deciziei CE din 13 decembrie 2006, respectiv cu încălcarea limitelor stabilite de aceasta. (art. 263 din Tratat)” a conchis Toni Neacșu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News