Te enervează când cineva respiră sau mestecă? Nu ești nebun — s-ar putea să suferi de misofonie! Iată ce trebuie să știi

Dacă ați simțit vreodată o furie bruscă sau anxietate intensă atunci când cineva mănâncă zgomotos sau respiră mai greu lângă voi, nu sunteți singuri. Ați putea suferi de misofonie — o afecțiune neurologică și emoțională descoperită relativ recent, ce implică reacții negative puternice la sunete comune, precum mestecatul, clicul unui pix sau respirația.

Termenul „misofonie” a fost introdus abia la începutul anilor 2000, iar afecțiunea nu este încă recunoscută oficial în Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale (DSM-5-TR), conform MedicalNewsToday. Totuși, impactul ei asupra vieții de zi cu zi este real și adesea sever.

Răspunsuri de tip „luptă sau fugi” declanșate de sunete banale

Persoanele cu misofonie experimentează reacții fiziologice și emoționale disproporționate la sunete obișnuite. Acestea pot include iritare, furie, panică, dezgust sau anxietate — simptome comparabile cu răspunsul „luptă, fugi sau îngheață” al corpului în fața pericolului. În unele cazuri, mai ales la copii, pot apărea chiar izbucniri agresive.

Pentru a evita suferința, cei afectați pot recurge la strategii de evitare: aleg să plece din încăperi, să își pună căști cu anulare a zgomotului sau să imite inconștient sunetele care îi deranjează — o reacție psihologică involuntară, dar surprinzător de eficientă pentru unii.

Care sunt cele mai frecvente sunete declanșatoare?

Factorii declanșatori variază, dar cei mai des întâlniți includ:

- Sunete ale gurii: mestecat, sorbit, plesnit din buze, înghițit

- Sunete nazale: adulmecat, respirație grea

- Sunete repetitive: clicuri de pix, tastatură, bătăi de degete

- Sunete ambientale: ticăitul ceasului, alarme

- Sunete de animale: lătrat, mieunat, văicărit

În unele cazuri, și declanșatorii vizuali — cum ar fi vederea cuiva care mănâncă sau își mișcă piciorul constant — pot provoca reacții similare. Acestea poartă denumirea de misokensie.

Ce cauzează misofonia?

Cercetările sunt încă în stadiu incipient, dar există câteva teorii:

Sensibilitate senzorială crescută: unele persoane asociază sunetele banale cu pericole sau surse de contaminare, declanșând dezgust.

Conectivitate cerebrală neobișnuită: un studiu RMN din 2017 a arătat că persoanele cu misofonie au activitate intensă în cortexul insular anterior — zona responsabilă de procesarea emoțiilor.

Legături cu alte tulburări: misofonia poate coexista cu tulburări precum anxietatea, TOC sau tulburarea de stres posttraumatic. Aproape jumătate dintre cei afectați au și TOC, potrivit unui studiu din 2022.

Totuși, există și cazuri în care persoanele cu misofonie nu suferă de alte afecțiuni, sugerând posibilitatea existenței mai multor subtipuri ale acestei tulburări.

Cum se diagnostichează și cine poate ajuta?

Deoarece nu este listată în DSM-5-TR, misofonia nu este diagnosticată de majoritatea profesioniștilor în sănătate mintală. Totuși, rețeaua Misophonia Provider Network, dezvoltată de International Misophonia Network, reunește specialiști care sunt familiarizați cu această condiție și oferă sprijin.

Există tratament?

În prezent, nu există un tratament standard pentru misofonie. Totuși, anumite tipuri de psihoterapie pot fi utile în reducerea impactului emoțional:

- Terapia cognitiv-comportamentală

- Terapia comportamentală dialectică

- Terapia de acceptare și angajament

- Desensibilizarea și reprocesarea mișcărilor oculare (EMDR)

Rezultatele din studii de caz sunt promițătoare, dar nu suficient de concludente pentru a stabili o linie oficială de tratament. Sunt necesare cercetări extinse pentru a valida eficiența acestor metode.

Sfaturi pentru a face față misofoniei

Multe persoane dezvoltă metode proprii de a gestiona simptomele:

- Ascultă muzică sau sunete ambientale pentru a masca zgomotele deranjante

- Poartă dopuri de urechi sau căști cu anulare a zgomotului

- Practică mindfulness, meditație sau yoga

- Caută locuri liniștite în spații publice

- Își explică afecțiunea apropiaților pentru a primi sprijin

- Părăsesc activ situațiile stresante

Comunități online și organizații precum Misophonia International oferă sprijin, resurse și încurajare pentru cei care trăiesc cu această afecțiune invizibilă, dar profund perturbatoare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News