BNS cere retragerea de urgență a proiectului privind salarizarea bugetarilor

Blocul Naţional Sindical (BNS) solicită retragerea imediată a proiectului noii legi a salarizării în sectorul public, apreciind că documentul este "profund viciat conceptual", elaborat netransparent şi incapabil să asigure echitate, predictibilitate sau sustenabilitate în sistemul public de salarizare.

Vezi și - Nouă zi de proteste - „Revolta pentru demnitate”: Peste 14.000 de angajați din Finanțe au oprit lucrul. Activitatea ANAF, suspendată complet / Video

BNS critică reforma salarizării bugetare și cere retragerea imediată a proiectului

"Blocul Naţional Sindical (BNS), confederaţie sindicală reprezentativă la nivel naţional, solicită retragerea imediată a proiectului Legii salarizării în sectorul public. Considerăm că acesta este profund viciat conceptual, elaborat netransparent şi incapabil să asigure echitate, predictibilitate sau sustenabilitate în sistemul public de salarizare. În forma actuală, proiectul nu reprezintă o reformă, ci o reproducere a dezechilibrelor existente, cu riscul de a le accentua şi de a genera noi inechităţi structurale în întregul sector public. Lipsa unei evaluări obiective a posturilor şi menţinerea opacităţii sistemului. Reforma salarizării este necesară, însă modul în care aceasta este propusă riscă să perpetueze inechităţile existente", conform unui comunicat al organizaţiei sinidcale transmis joi.

Potrivit sursei citate, dezbaterea publică actuală se concentrează pe raporturi de putere între familii ocupaţionale, în lipsa unei evaluări analitice obiective a posturilor în sectorul public, precum e recomandat de Banca Mondială.

Banca Mondială: Sistemul de ierarhizare a posturilor din sectorul public este opac și inechitabil și necesită o reformă bazată pe metodologii analitice

"Sistemul actual de ierarhizare a posturilor este opac şi inechitabil, fiind rezultatul consultărilor sporadice desfăşurate în vederea adoptării Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi al intervenţiilor ad-hoc în structura salarială pentru diferite categorii de posturi în ultimii cinci ani.

Sistemul bazat pe posturi aplicat în sectorul public din România nu are la bază o metodologie analitică de evaluare a posturilor, iar cadrul non-analitic aplicat în 2017 a asigurat o consecvenţă limitată în ierarhizarea posturilor. Având în vedere accentul pus pe echitate în obiectivele de reformă stabilite de România în PNRR, se recomandă folosirea unei metodologii analitice de evaluare a posturilor pentru ajustarea sistemului de ierarhizare a posturilor din sectorul public", se arată în raportul Băncii Mondiale, consultantul Guvernului pentru evaluarea sistemului actual de salarizare.

În acest context, organizaţia menţionează că decizia de a continua fără să existe o evaluare analitică reală reduce semnificativ calitatea reformei şi goleşte de conţinut exerciţiul de consultanţă realizat cu sprijin internaţional.

"Lipsa datelor şi a mecanismelor de control subminează reforma. Un sistem de salarizare corect şi transparent nu poate fi construit fără date complete şi actualizate privind încadrarea personalului, salariile efectiv plătite, beneficiile salariale şi extrasalariale. În acelaşi timp, Banca Mondială semnalează deficienţe majore în mecanismele de monitorizare şi coordonare instituţională, ceea ce limitează capacitatea statului de a implementa politici salariale coerente şi bazate pe evidenţe. În aceste condiţii, persistă situaţii în care posturi comparabile ca valoare beneficiază de niveluri diferite de remunerare, ceea ce contravine principiului "salariu egal pentru muncă egală", menţionează reprezentanţii sindicali.

BNS acuză consultări fragmentate și dialog social insuficient

Potrivit BNS, reforma salarizării este un demers complex, care nu poate fi realizat în absenţa unui dialog social autentic şi constant.

Blocul Naţional Sindical atrage atenţia că procesul de elaborare a proiectului a fost unul fragmentat şi insuficient transparent, cu consultări ad-hoc şi fără o implicare reală a partenerilor sociali. Acest aspect este confirmat şi de Banca Mondială, care arată că procesul de consultare a fost unul "stop-and-go", cu o comunicare preponderent reactivă şi insuficient structurată.

"În timp ce un format regulat şi clar pentru dialog social ar fi fost util încă de la începutul procesului de evaluare a posturilor (pentru a comunica principiile reformei, metodologia de evaluare a posturilor şi pentru a clarifica etapele procesului şi rezultatele preliminare), MMSS a optat pentru o abordare de tipul stop-and-go în consultarea partenerilor sociali, reuşind doar parţial să mobilizeze reprezentanţi-cheie într-un proces formal. Ca rezultat, comunicarea pe tema reformei şi a progresului la nivel tehnic s-a făcut ad-hoc, preponderent reactiv. Discuţiile tehnice iniţiate de MMSS cu alţi omologi guvernamentali din ministerele-cheie au inclus uneori reprezentanţi ai sindicatelor, evidenţiind asimetrii în capacitatea ministerelor de a desfăşura procesul la nivel tehnic şi apoi de a comunica periodic cu sindicatele (...)", se mai arată în raportul Băncii Mondiale.

BNS atrage atenţia că reforma nu poate fi concepută ignorând cadrul fiscal-bugetar existent, însă nici nu trebuie să fie limitată exclusiv de constrângerile pe termen scurt, în detrimentul coerenţei sistemului.

BNS spune că sunt probleme în grilele salariale: stimulente slabe pentru promovare și incertitudine după 2031

În acelaşi timp, BNS susţine că actuala arhitectură a grilelor salariale ridică probleme majore privind diferenţele reduse între gradele profesionale, lipsa stimulentelor reale pentru promovare şi riscul ca evoluţia profesională să nu fie corelată cu creşterea veniturilor.

Raportul Băncii Mondiale confirmă existenţa unor niveluri ridicate de compresie salarială în mai multe categorii profesionale, ceea ce afectează ierarhizarea corectă a funcţiilor.

BNS îşi exprimă îngrijorarea faţă de mecanismul diferenţei salariale tranzitorii, care poate conduce la situaţii în care promovarea profesională generează pierderi financiare. În plus, proiectul nu oferă clarificări privind situaţia de după anul 2031, ceea ce creează un nivel ridicat de incertitudine pentru salariaţi.

BNS avertizează că proiectul de lege privind salarizarea publică reduce predictibilitatea și poate genera costuri mai mari decât pierderea fondurilor PNRR

 
"Proiectul transferă o serie de elemente fundamentale ale sistemului de salarizare către acte normative subsecvente (hotărâri de guvern şi alte reglementări), ceea ce reduce predictibilitatea şi stabilitatea legislativă. O lege cu impact asupra întregului sector public trebuie să ofere garanţii clare şi predictibile chiar în cuprinsul său, nu să transfere elementele fundamentale ale salarizării către reglementări ulterioare. Având în vedere cele mai sus menţionate, Blocul Naţional Sindical consideră că implementarea actualului proiect de lege, în forma promovată, ar putea genera costuri mult mai mari pentru România decât cele care ar putea fi pierdute din PNRR pentru nerespectarea Jalonului 420. Nu este cazul să bulversăm un întreg sistem cu o reglementare care nu rezolvă nici problemele de echitate, nici pe cele de opacitate - acestea fiind argumentele pentru care România şi-a asumat prin PNRR reforma sistemului public de salarizare", conform unui comunicat.

BNS critică dur proiectul de lege privind salarizarea în sectorul public: „profund nefundamentat și netransparent”

BNS afirmă că acest proiect de lege este profund nefundamentat, netransparent şi incapabil să asigure o reformă reală a salarizării în sectorul public.

"În forma actuală, implementarea sa ar produce noi dezechilibre şi costuri sociale şi instituţionale semnificative, fără a rezolva problemele structurale deja recunoscute la nivel internaţional", precizează BNS.

În acest context, organizaţia sindicală cere Guvernului emiterea unor dispoziţii ferme care să oblige instituţiile publice centrale şi locale să comunice în mod transparent Ministerului Muncii poziţiile de încadrare pentru întregul personal bugetar, precum şi salariile în plată şi întreaga structură a acestora (sporuri, bonusuri, stimulente, indemnizaţii etc.) şi crearea unor grupuri de lucru formate din reprezentanţii Ministerului Muncii, ai Ministerului Finanţelor Publice, precum şi ai instituţiilor publice şi ai partenerilor sociali, care să asigure evaluarea situaţiei actuale, precum şi evaluarea posibilităţilor de reformă în vederea reproiectării noului sistem de salarizare.

Nu în ultimul rând, BNS cere reluarea demersurilor pentru stabilirea ierarhiei poziţiilor în sectorul public, plecând de la metode analitice, conform indicaţiilor furnizate de Banca Mondială.

Blocul Naţional Sindical îşi reafirmă disponibilitatea pentru dialog, dar subliniază că o reformă de o asemenea amploare nu poate fi realizată fără transparenţă, rigoare tehnică şi consens social real, notează Agerpres.

Vezi și -Zeci de mii de oameni în stradă. Val de proteste pe legea salarizării, instituții de stat complet blocate