Rezultatele testelor PISA, care indică un grad de analfabetism funcțional de 42% în România, au căzut ca un trăsnet asupra sistemului. Însă Florica Alexandrescu, cu experiența unui manager care vede sistemul „din interior”, propune să vedem lucrurile diferit. Ea critică folosirea acestor date ca pe un stigmat absolut și spune că există o diferență între testările europene și sistemul românesc.
Rădăcinile analfabetismului funcțional sunt adânci și încep mult înainte ca elevul să treacă pragul liceului. Ele se hrănesc din învățarea bazată pe memorare mecanică, din absenteism și din mediul familial în care lectura nu este promovată din primii ani de viață.
„Analfabetul funcțional nu a apărut acum, în zilele noastre, el a fost dintotdeauna, dar acum este pus în evidență mai mult. Rădăcinile analfabetismului funcțional se regăsesc în învățarea bazată pe memorare, în absenteism și în problemele pe care le-au avut familiile. De asemenea, contează enorm tradiția familiei, faptul că nu promovează cartea, că nu-i pune copilului în față o carte și nu-i citește încă de la vârste fragede. Încă de la grădiniță și din primii ani de școală trebuie să-l formezi pe copil pentru a nu deveni un analfabet funcțional. Ulterior, școala preia această datorie: trebuie să-i pună cartea în mână, să-l învețe să citească și să-l pună să povestească activ ceea ce a citit, pentru că doar în felul acesta te asiguri că a priceput și a înțeles textul.
Astfel de exerciții de interpretare se fac în mod constant la noi în școală, nu doar de către profesorii de limba română, dar și de către profesorii de științe”, explică prof. Florica Alexandrescu, directoare a Colegiului Național „Ion Creangă”, din București, la DC Edu, emisiune moderată de prof. univ. dr. Sorin Ivan și difuzată pe DC News, DC NewsTV și Părinți și Pitici.
O altă greșeală metodologică semnalată de directoarea Colegiului „Ion Creangă” este evaluarea elevilor români prin standarde create pentru un cu totul alt tip de învățământ. Testele PISA sunt construite pe un pragmatism european consolidat în zeci de ani, în timp ce elevii români sunt antrenați în continuare pe modelul abstract-teoretic.
„Această statistică îngrozitoare este realizată în urma unor teste PISA care sunt formate pentru un alt stil de educație, pentru un alt sistem deja bine împământenit în Europa. Când vii și evaluezi elevul dintr-o altă țară, care a învățat după o cu totul altă filozofie, este absolut firesc să ai un procent dezolant. Încă ne mai trebuie ani buni să învățăm în acest sistem european pentru ca testul PISA să ni se potrivească cu adevărat. Există o lipsă acută a exercițiului aplicat: elevul trebuie să înțeleagă exact la ce-i folosește o formulă, o problemă sau un raționament matematic, altfel el va respinge informația”, susține prof. Alexandrescu.
În acest context, tehnologia nu ar trebui privită ca inamic al lecturii, deși este evident că elevii de astăzi nu mai au răbdare să citească opere voluminoase precum Frații Jderi sau scrierile lui Marcel Proust, punctează directoarea Colegiului „Ion Creangă”. Școala trebuie să își schimbe abordarea și să le arate copiilor că telefonul poate fi mult mai mult decât o platformă de TikTok.
„Analfabetismul în domeniul lecturii are o explicație clară în faptul că elevii de astăzi nu mai sunt atașați de carte. Și poate că îi și înțelegem, este extrem de greu să mai citești astăzi opere clasice de mari dimensiuni când ai la îndemână acest obiect tehnologic uluitor, prin care ai acces instantaneu la orice. Însă rolul școlii este tocmai acela de a-i învăța pe elevi că prin acest telefon mobil nu trebuie să se uite doar pe shorts și pe TikTok. Acest aparat este o enciclopedie la purtător, o veritabilă fereastră deschisă către întregul univers al cunoașterii, dacă înveți cum să o folosești productiv”, adaugă prof. Florica Alexandrescu.
4.000 lei în România vs 6.500 Euro în Finlanda
Analiza asupra sistemului atinge și resursa umană. Deși Colegiul „Ion Creangă” se bucură de o stabilitate remarcabilă, cu un nucleu de 64-65 de profesori titulari, restul țării se confruntă cu un deficit de cadre didactice calificate, în special pe disciplinele reale precum Fizica sau Matematica.
Discrepanța salarială dintre România și țările care au transformat educația în prioritate națională este revoltătoare și așa se explică de ce absolvenții de elită refuză catedra. Prof. univ. dr. Sorin Ivan amintește de o experiență în Espoo, Finlanda, unde a asistat la o scenă care părea dintr-o altă lume: profesori și elevi costumați în „vrăjitori și vrăjitoare” de Halloween, într-o comuniune perfectă, susținută de un sistem care își plătește profesorul cu 15 ani vechime cu peste 6.000 de euro pe lună. În România, un stagiar primește puțin peste 4.000 de lei în mână, o sumă care nu îi asigură existența.
„Acum câțiva ani am avut ocazia să merg în Finland într-un oraș nu departe de Helsinki, Espoo. Era de Halloween și circulau vrăjitoare, vrăjitori, profesori și elevi laolaltă într-o empatie, într-o comunitate foarte frumoasă. A venit inevitabil rândul acestei teme pe care s-o abordăm cu salariile și spuneau că un profesor cu o vechime de 15 ani, din câte îmi amintesc, avea un salariu de 6000-6500 de euro. Ne dorim ca lucrurile acestea să se întâmple și la noi mult într-un viitor, sigur, rezonabil, dar educația rămâne cel mai important factor al dezvoltării”, a punctat prof. univ. dr. Sorin Ivan.
Pe lângă subfinanțarea cronică, calitatea personalului didactic din restul țării este grav afectată de două mari probleme semnalate de directoare: examenele de titularizare pline de „surprize” (unde se obțin frecvent note rușinoase de 2 și 3) și cursurile formale de perfecționare.
„Avem probleme uriașe la nivel național. La examenele de titularizare din fiecare an ne trezim adesea cu surprize extrem de neplăcute, cu note dezolante de 2 și 3. Apoi, este vorba despre pregătirea continuă a profesorilor: avem nevoie de o pregătire temeinică, nu de una în care profesorul aleargă disperat după niște cursuri formale doar pentru a bifa niște hârtii și a acumula puncte administrative în dosar. Trebuie să oferim școlilor oportunitatea de a alege cu adevărat ce este mai bun pentru elevi”, spune prof. Florica Alexandrescu.
URMĂRIȚI EMISIUNEA DC EDU INTEGRAL:
