Asasinarea lui Charlie Kirk a provocat dispute în rândul susținătorilor lui Trump: Unde se oprește libertatea de exprimare?

Autor: Tiberiu Vasile

După asasinarea lui Charlie Kirk, reacțiile Casei Albe în privința discursului politic au deschis o falie vizibilă între conservatori. Unii consideră justificată limitarea a ceea ce numesc „discurs al urii”, în timp ce alții avertizează că administrația a depășit o linie periculoasă.

În urma atacului armat din campusul universitar din Utah, soldat cu moartea activistului în vârstă de 31 de ani, Donald Trump și mai mulți oficiali ai administrației sale au lansat mesaje ferme împotriva grupărilor de stânga, acuzându-le de limbaj instigator.

Procurorul general Pam Bondi a declarat că va acționa legal împotriva celor care promovează ura, iar președintele FCC, Brendan Carr, a amenințat cu sancțiuni posturile de televiziune ale căror prezentatori au făcut comentarii considerate nepotrivite.

De asemenea, vicepreședintele JD Vance a cerut concedierea celor care au ironizat sau celebrat dispariția lui Kirk. În paralel, secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth au impus sancțiuni împotriva unor cetățeni străini și militari americani care au avut reacții similare.

Dezbaterile s-au aprins imediat: este vorba de „cancel culture” sau de o abordare diferită? În timp ce republicanii au acuzat ani la rând democrații că încearcă să reducă la tăcere vocile incomode, acum vorbesc despre o nouă paradigmă – „cultura consecințelor”.
„Nu-și pierd locurile de muncă din cauza cancel culture, ci din cauza Consequence Culture (cultura consecințelor)”, a scris Donald Trump Jr. pe X.

"Oamenii sunt liberi să se exprime. Totuși, uneori, dacă nu ai nimic bun de spus, e mai bine să nu spui nimic"

Totuși, numeroși conservatori influenți contestă această direcție. Karl Rove, Ted Cruz și Tucker Carlson avertizează că moartea lui Kirk nu ar trebui transformată într-un instrument politic pentru a restrânge libertatea de exprimare. Cruz a subliniat în podcastul său că: „Dacă guvernul ajunge să spună: «Nu ne place ce ați spus în presă, vă scoatem de pe posturi dacă nu vă conformați», atunci lucrurile se vor întoarce împotriva conservatorilor”. El a descris amenințările lui Carr la adresa televiziunilor ca fiind „extrem de periculoase”.

Donald Trump s-a arătat solidar cu Bondi și Carr, dar a evitat să explice diferența dintre cancel culture și consequence culture, respingând întrebarea ca pe o capcană. „Sunt un mare susținător al libertății de exprimare”, a afirmat președintele, criticând în același timp presa pentru tratamentul incorect la adresa sa.

Taylor Budowich, adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, a insistat că libertatea de exprimare rămâne un principiu ferm al administrației. „Oamenii sunt liberi să se exprime. Totuși, uneori, dacă nu ai nimic bun de spus, e mai bine să nu spui nimic. Unii ar avea de câștigat dacă ar internaliza această zicală”, a transmis el.

Îngrijorări privind Primul Amendament

Specialiștii în drept constituțional atrag atenția că aceste măsuri riscă să limiteze chiar libertățile garantate de Primul Amendament. „Libertatea de exprimare este, evident, sub atac”, a spus Kevin Goldberg de la Freedom Forum. „Declarațiile amenințătoare făcute de actualul președinte al FCC, Brendan Carr, reprezintă dovezi clare ale unui pericol pentru Primul Amendament.”

Situația a escaladat după ce Brendan Carr a criticat o emisiune a lui Jimmy Kimmel, în care prezentatorul a acuzat susținătorii lui Kirk că exploatează politic tragedia. FCC a amenințat cu sancțiuni, iar ABC a scos programul de pe post, fapt ce a stârnit proteste și critici atât din partea stângii, cât și a dreptei.

„După ani întregi de plângeri legate de cancel culture, actuala administrație a dus lucrurile la un nou nivel periculos, amenințând constant companiile media cu sancțiuni de reglementare dacă nu concediază reporteri sau comentatori care nu-i convin”, a scris pe X fostul președinte Barack Obama.

Republicanii susțin însă că nici democrații nu sunt străini de încercări de cenzură. Strategul Shermichael Singleton a amintit procesul în care administrația Biden a fost acuzată că a încercat să reducă la tăcere vocile conservatoare legate de COVID-19, caz ajuns până la Curtea Supremă. „Mi se pare cam ipocrit”, a comentat acesta.

Un sondaj Reuters/Ipsos confirmă tensiunile: 41% dintre democrați declară că se simt mai puțin liberi să discute deschis despre politică, comparativ cu 30% în 2017. În schimb, doar 17% dintre republicani simt acum nevoia să se autocenzureze, față de 30% cu opt ani în urmă.

În același timp, reacțiile interne continuă. Podcasterul Matt Walsh a atacat direct poziția procurorului general: „Dați-o afară. Astăzi. E o nebunie. Conservatorii s-au luptat decenii pentru dreptul de a refuza servicii oricui”.

Deși Pam Bondi a revenit ulterior asupra unora dintre afirmații, criticile persistă. Tucker Carlson a avertizat că moartea lui Kirk ar putea fi folosită drept justificare pentru introducerea unor legi împotriva discursului urii. „Sper ca peste un an, frământările de acum să nu fie folosite pentru a introduce în această țară legi împotriva discursului urii”, a spus Carlson. „Și credeți-mă, dacă se va întâmpla asta, nu va exista un moment mai justificat pentru nesupunere civică”, a completat acesta, conform Reuters.