Kaja Kallas, șefa diplomației Uniunii Europene, spune că împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, blocat de premierul Ungariei, era planul B, așa că e posibil ca UE să treacă la planul A.

Dacă Viktor Orban este reales și își menține veto-ul asupra împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, UE ar trebui să reexamineze ideea utilizării activelor rusești, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației Uniunii Europene, marți, în timpul vizitei sale la Kiev, scrie Euronews.

VEZI ȘI: Mașinațiunea lui Viktor. Cum poate rămâne Orban la putere în Ungaria chiar dacă pierde alegerile, scenariul spre care ne îndreptăm

Declarațiile acestea vin după ce premierul Ungariei a blocat împrumutul din cauza unei dispute cu Kievul privind conducta de petrol Drujba, care este neoperațională de la sfârșitul lunii ianuarie.

Șefa diplomației Uniunii Europene: Împrumutul de 90 de miliarde era planul B. Ne putem întoarce la planul A

„Împrumutul pentru care lucrăm acum și pe care l-am convenit la sfârșitul anului trecut, permiteți-mi să vă reamintesc că acesta era de fapt planul B. Planul A era utilizarea activelor înghețate”, a declarat Kallas marți, în timp ce vizita Kievului pentru a onora victimele masacrului de la Bucha.

„Planul A era utilizarea activelor înghețate. Așadar, ar trebui să ținem cont și de faptul că, dacă planul B nu funcționează, să ne întoarcem la planul A, dar cu siguranță trebuie să oferim Ucrainei finanțarea de care are nevoie pentru a rezista agresiunii rusești”, a adăugat ea.

Alături de Kallas, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a reiterat mesajul, afirmând că activele imobilizate „nu sunt excluse” și „nu pot fi retrase de pe ordinea de zi până când Rusia nu plătește toate reparațiile”.

Planul Comisiei Europene privind activele Băncii Centrale a Rusiei, prăbușit

Comisia Europeană propune ca activele Băncii Centrale a Rusiei, în valoare de 210 miliarde de euro, deținute sub sancțiuni, să fie transformate într-o linie de credit fără dobândă pentru a satisface nevoile financiare și militare ale Ucrainei pentru 2026 și 2027.

Germania, Polonia, țările nordice și baltice au susținut cu entuziasm planul, care oferea avantajul de a scuti bugetele europene de a acoperi costurile. Și Ucraina pare să-l agreeze.

Însă Belgia, principalul custode al activelor rusești, s-a opus propunerii, avertizând asupra capcanelor juridice, a repercusiunilor financiare și a prejudiciilor aduse reputației zonei euro. Franța, Italia, Malta și Bulgaria și-au exprimat, de asemenea, îngrijorările în legătură cu acest plan.

Dezbaterea politică s-a desfășurat din septembrie până în decembrie anul trecut și, în cele din urmă, s-a prăbușit în timpul unui summit decisiv. Ca alternativă, liderii UE au convenit să acorde Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, bazat pe împrumuturi comune. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au obținut o opțiune de neparticipare la această schemă.

Viktor Orban a refuzat să renunțe la veto-ul său, cerând reluarea aprovizionării cu petrol prin conducta Drujba

Împrumutul de 90 de miliarde de euro era pe punctul de a fi aprobat final în februarie, când Viktor Orban a respins brusc acordul, cerând reluarea imediată a aprovizionării cu petrol prin conducta Drujba și afirmând că aceasta este o condiție nenegociabilă.

„Fără petrol, fără bani”, a declarat Orban la începutul acestei luni.

Poziția sa a înfuriat restul statelor membre, care cred că Budapesta a încălcat principiul cooperării sincere. În plus, faptul că Orban a exploatat confruntarea cu Kievul pentru a-și asigura realegerea la alegerile care vor avea loc pe 12 aprilie a amplificat și mai mult indignarea.

VEZI ȘI: Sondaj de opinie: Pe ce loc se clasează partidul lui Viktor Orban, înaintea alegerilor parlamentare

Sperând să obțină o rezoluție înainte ca Kievul să rămână fără ajutor extern în mai, Comisia Europeană s-a oferit să organizeze o inspecție a conductei Drujba și să plătească reparațiile cu fonduri UE, dar experții așteaptă de peste două săptămâni pentru a vizita locul.

Viceprim-ministrul ucrainean Taras Kachka a declarat presei olandeze că pagubele cauzate de un atac cu drone rusești sunt „atipice” și „enorme”, iar inspecția nu a avut loc încă din cauza „procedurilor tehnice de siguranță”.

Deși impasul s-a adâncit mai mult decât anticipase Bruxelles-ul, ideea de a acorda o a doua încercare împrumutului pentru reparații este puțin probabil să prindă teren din cauza riscurilor ridicate.

La începutul acestei luni, prim-ministrul belgian Bart De Wever, a exclus un astfel de scenariu. „Trebuie să acordăm împrumutul. Este atât de simplu. A fost decis politic, așa că trebuie executat”.