Se vorbește mult despre pericolul climatic, dar iată ce e cu adevărat înspăimântător. Ar putea distruge întreaga viață pe Pământ în câteva ore

Criza climatică este considerată, de obicei, cea mai mare și urgentă amenințare pe care oamenii o reprezintă pentru viitorul planetei. Dar ce-ar fi dacă ar exista un alt pericol, chiar mai mare, tot creat de om, care ar putea șterge nu doar civilizația umană, ci aproape întreaga biosferă — într-o clipă?

În acest moment, aproximativ 4.000 de arme nucleare sunt pregătite de lansare în emisfera nordică, suficientă putere distructivă pentru a ucide până la 700 de milioane de oameni doar prin explozii și incendii, scrie The Guardian.

Iar acesta ar fi doar începutul. Exploziile și incendiile – de o magnitudine nemaivăzută de la impactul cosmic care a dus la extincția dinozaurilor – ar elibera în atmosferă o cantitate enormă de funingine. Aceasta ar ajunge până în stratosferă, blocând complet lumina soarelui. Fără lumină, fotosinteza se oprește – deci dispare baza lanțurilor trofice. Fără căldură, planeta ar intra într-o iarnă nucleară care ar dura ani.

Iarna nucleară care ar putea distruge civilizația umană

Este avertismentul scriitorului britanic Mark Lynas, care de două decenii atrage atenția asupra pericolului schimbărilor climatice și militează pentru reducerea emisiilor de carbon. Însă după trei ani de documentare pentru o nouă carte, publicată luna trecută, el consideră acum că un război nuclear este un pericol și mai mare.

„Nu există opțiuni de adaptare în fața unui război nuclear. O iarnă nucleară ar ucide practic întreaga populație umană. Nu ai cum să te pregătești și nu ai cum să te adaptezi, pentru că totul se întâmplă în câteva ore. Este un risc existențial mult mai catastrofal decât schimbările climatice”, spune Lynas. 

Lynas a început cercetarea în 2022, după invazia rusă în Ucraina. Deși era familiarizat cu noțiunea de „iarnă nucleară” încă din perioada Războiului Rece, concluziile cercetărilor recente sunt mult mai înspăimântătoare decât se știa anterior. Oamenii de știință folosesc acum aceleași modele climatice folosite pentru studiul crizei climatice pentru a analiza și efectele unui război nuclear la scară globală.

„Incendiile provocate de bombardamentele nucleare sunt cele care duc la iarna nucleară”, explică el. Funinginea e transportată de nori de tip pyrocumulonimbus – furtuni create de incendii – direct în stratosferă. Odată ajunsă acolo, nu mai poate fi spălată de ploaie. În plus, fiind închisă la culoare, absoarbe lumina solară, se încălzește și urcă tot mai mult. La sol, se lasă o beznă completă, timp de săptămâni sau chiar luni. Temperatura scade rapid sub zero grade – și rămâne așa, ani întregi.

„Nu va mai exista nicio recoltă pentru omenire. Mâncarea nu va mai crește niciodată. Pentru că, până când soarele va reapărea și temperaturile vor crește din nou, în decurs de un deceniu, nu va mai rămâne nimeni în viață”, explică Mark Lynas.

Cât de probabil e un astfel de scenariu?

„Mult mai probabil decât credem”, avertizează Lynas. SUA au folosit arme nucleare împotriva Japoniei în 1945, iar de atunci au existat numeroase momente în care lumea a fost la un pas de un război nuclear — fie din greșeală, fie din escaladare intenționată. În prezent, atât SUA, cât și Rusia au politici care permit lansarea preventivă a armelor nucleare, chiar și ca răspuns la atacuri convenționale. Doar China are o politică de „neutilizare la prim atac”.

Între timp, arsenalul nuclear global continuă să crească. SUA și Rusia dețin împreună aproximativ 12.000 de focoase. China accelerează dezvoltarea, ajungând la circa 500 în 2024. De asemenea, mai dețin arme nucleare Marea Britanie, Franța, Israel, India, Pakistan și Coreea de Nord. Iar Iranul pare tot mai aproape să își dezvolte propria bombă, mai ales după atacurile recente lansate de Israel.

Riscul de eroare umană sau tehnică e uriaș. Sistemele de alertă timpurie din SUA, dacă detectează o amenințare, îi oferă președintelui doar șase minute pentru a decide dacă e vorba de o eroare (ceea ce s-a mai întâmplat) sau de un atac real care necesită reacție. În cazul Rusiei, se crede că sistemul automat „Dead Hand” ar lansa rachete balistice în cazul în care lanțul de comandă este distrus.

Ce se poate face?

În primul rând, trebuie să recunoaștem amenințarea. Lynas propune renașterea unei mișcări anti-nucleare comparabile ca amploare cu activismul pentru climă. El recunoaște că mișcările anterioare au avut membri dedicați, dar au fost prea restrânse ideologic – prea exclusiviste sau de stânga. „Dacă ai o bază politică îngustă, vei avea și un impact limitat”, spune el.

Nu susține dezarmarea unilaterală, pe care o consideră naivă. În plus, spre deosebire de activiștii anti-nucleari clasici, Lynas nu vede energia nucleară ca pe un pericol, ci ca pe o posibilă soluție – mai ales pentru generarea de energie cu emisii scăzute de carbon.

Printre propunerile sale radicale se numără tratarea tuturor celor implicați în lanțul de comandă nuclear din cele „nouă state nucleare” drept potențiali criminali de război, supuși sancțiunilor internaționale, acolo unde există voință politică.

În ciuda acestui tablou sumbru, Lynas vede totuși speranță – din locuri neașteptate. „Trump merită recunoaștere pentru că a zdruncinat ordinea internațională într-un mod care ar putea duce la o soluție pozitivă”, spune el. La fel cum un alt președinte republican, Ronald Reagan, a demarat procesul de dezarmare în anii ’80, și Trump ar putea face ceva ce democrații nu pot sau nu vor.

„Poate că ‘bromance’-ul lui cu Vladimir Putin și Kim Jong-un chiar i-ar putea aduce la masa negocierilor”, spune scriitorul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News