Sânzienele: Tradiții, obiceiuri și superstiții. Ce să faci și ce să eviți în această zi

Sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută și sub numele de Drăgaica, este celebrată în fiecare an pe 24 iunie. Această zi este încărcată de simboluri magice, legende și obiceiuri care sărbătoresc natura, fertilitatea, iubirea și protecția.

Sânzienele sunt considerate zânele sau spiritele protectoare ale câmpurilor și ale naturii, care aduc noroc și sănătate. Se spune că în noaptea de Sânziene aceste ființe fantastice coboară pe pământ și dansează în lumina lunii pline, în jurul focurilor aprinse în câmpuri sau poieni. Această noapte este una magică, în care natura și oamenii sunt conectați printr-un ritual ancestral.

Pe lângă sărbătorile religioase și tradiționale, 24 iunie este și Ziua Iei, celebrarea cămășii tradiționale românești. Ia, piesa de bază a costumului popular, însoțește românii din copilărie până la moarte, fiind purtată la diverse evenimente și munci. Colecția Muzeului Țăranului Român include aproximativ 4.500 de cămăși, fiecare având un rol specific în viața țăranului român: cămașa de duminică, cea de sărbători, de nuntă, de botez, de înmormântare, și multe altele.

Obiceiuri și ritualuri de Sânziene

Florile de sânziană (Galium verum) sunt esențiale pentru această sărbătoare. Ele sunt culese în dimineața zilei de 24 iunie, când se spune că au puteri magice sporite. Florile sunt folosite pentru leacuri, amulete și pentru protecția casei.

Fetele și tinerele împletesc cununi din aceste flori și le poartă pe cap sau le pun la uscat în casă. Se crede că aceste cununi aduc noroc, frumusețe și protecție împotriva spiritelor rele și a bolilor.

Sursa foto: Unsplash

Sânzienele sau Drăgaica

În Muntenia și Oltenia, sărbătoarea mai este cunoscută și sub numele de Drăgaica, fiind asociată cu dansuri ritualice și cu obiceiul ca fetele îmbrăcate în alb să cutreiere satele, purtând cununi de flori și aducând binecuvântarea câmpurilor.

În Moldova, Sânzienele sunt cunoscute în general sub același nume, însă accentul cade mai mult pe componenta religioasă, nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Obiceiurile legate de cununile din sânziene, florile puse sub pernă sau roua adunată dimineața sunt păstrate, dar tradițiile magice sunt mai discrete și împletite cu rânduiala ortodoxă a locului.

Se spune că în această noapte, dacă o fată iese afară și adună roua de pe iarbă, aceasta îi aduce frumusețe și sănătate pentru tot anul. De asemenea, se obișnuiește ca oamenii să aprindă focuri în aer liber, iar cei care dansează în jurul lor sunt binecuvântați cu spor și noroc.

Se crede că cine prinde o floare de sânziană în această noapte va avea parte de noroc în dragoste. În unele zone, fetele își pun sub pernă flori de sânziană pentru a visa chipul viitorului soț. Sânzienele mai sunt asociate cu protecția recoltelor, iar țăranii le puneau pe câmpuri pentru a alunga duhurile rele și a asigura o roadă bogată.

Semnificații și influențe culturale

Sânzienele sunt asemănătoare cu sărbătorile solstițiului de vară din alte culturi europene, unde focurile și ritualurile de purificare și fertilitate sunt elemente centrale. Sărbătoarea Midsommar în Suedia, Jāņi în Letonia și Noc Świętojańska în Polonia, toate au loc în aceeași perioadă. Toate acestea implică focuri, cununi de flori și ritualuri menite să aducă noroc, sănătate și fertilitate.

În mitologia românească, Sânzienele sunt văzute ca niște zâne bune, dar se spune că pedepsesc oamenii care le încalcă teritoriul sau le supără. Pe lângă rolul lor protector și magic, Sânzienele simbolizează și legătura profundă dintre om și natură.

Citește și: Din Mediterana catalană până la portocalele Valenciei: Spania mea, în pași de poveste

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News