Cum incursiunile cu drone în Europa au trecut de la raritate la realitate

Un atac cu dronă în România a reaprins temerile că războiul Rusiei din Ucraina se extinde pe teritoriul Europei. Pe măsură ce incursiunile se înmulțesc în state membre NATO și ale Uniunii Europene, liderii se grăbesc să consolideze apărarea împotriva unei amenințări tot mai mari, care combină presiunea militară, perturbarea activităților și războiul psihologic.

O analiză Euronews arată că aceste incidente combină riscuri militare, tensiuni politice și efecte psihologice asupra populației, în timp ce liderii europeni caută soluții rapide pentru apărare și coordonare.

CITEȘTE ȘI: Oana Țoiu, întâlnire cu secretarul general al ONU la New York, după incidentul cu drona din Galați

Cum a început totul și de ce Europa a fost luată prin surprindere

Înainte de 2022, experții nu considerau dronele mici o amenințare majoră pe câmpul de luptă. Situația s-a schimbat radical după izbucnirea războiului din Ucraina, când utilizarea masivă a dronelor a demonstrat impactul lor tactic, potrivit unui studiu realizat de Dominika Kunertova pentru Centrul pentru Studii de Securitate.

„Războiul din Ucraina a arătat că dronele mici și ușoare pot aduce victorii tactice”, se arată în studiu.

În anii următori, conflictul a fost descris tot mai des ca un război al dronelor, în care echipamentele ieftine, uneori de doar câteva sute de euro, au devenit instrumente centrale pe front.

Un oficial militar ucrainean a declarat că sunt utilizate zilnic mii de drone, în timp ce Rusia răspunde în mod similar și transformă spațiul aerian într-un câmp de luptă permanent.

Primele incursiuni în Europa și momentul Polonia

Situația a intrat în atenția publică europeană în septembrie 2025, când drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Unele au fost neutralizate după ce au fost considerate un risc pentru securitate.

Incidentul a fost descris ca un moment critic pentru securitatea NATO, iar reacția politică a fost una puternică, însă nu complet unitară.

Polonia a acuzat Rusia, iar liderii europeni au vorbit despre o amenințare asupra securității regionale.

VEZI ȘI: Dronă căzută la Galaţi. 56 de ţări condamnă la ONU comportamentul "inacceptabil" al Rusiei

Ce răspunde NATO și cum se schimbă strategia

Ca reacție, NATO a lansat operațiuni de consolidare a flancului estic, cu obiectivul de a monitoriza și intercepta dronele care intră în spațiul aerian aliat. Totuși, specialiștii avertizează că problema principală nu este doar tehnică, ci și economică.

„La scară largă, lansarea a sute de drone ieftine poate epuiza rapid stocurile de interceptoare scumpe”, spune analistului de securitate Charlie Edwards.

Această dinamică creează o vulnerabilitate structurală, în care apărarea devine mult mai costisitoare decât atacul.

Escaladarea amenințărilor hibride

Analizele de securitate arată că dronele sunt doar o parte dintr-un spectru mai larg de acțiuni hibride, care includ dezinformare, bruiaj GPS, interferențe electorale, incendieri și intimidare strategică.

„Există o componentă de război mental sau psihologic din partea Rusiei, care constă în redirecționarea intenționată a dronelor ucrainene, practic prin preluarea controlului asupra acestora, pentru a speria populația europeană și pentru a crea o percepție mai directă a riscului de război. Desigur, scopul este și subminarea sprijinului pentru Ucraina”, spune Ondrej Ditrych, analist politic la Institutul UE pentru Studii de Securitate.

În regiunea baltică, experții descriu o strategie de presiune graduală, în care tensiunile sunt crescute treptat pentru a testa reacția NATO.

Răspunsul Europei și reacția populațiilor

Incidentele recente au determinat unele state să activeze alerte de urgență și proceduri de evacuare, inclusiv în cazuri în care dronele au fost detectate în apropierea frontierelor. Autoritățile au transmis mesaje de adăpostire, iar în unele situații aeroporturile au fost închise, iar infrastructura a fost blocată temporar.

Liderii statelor baltice recunosc că spațiul aerian nu mai poate fi considerat complet sigur și cer răspunsuri coordonate și ferme.

„Spațiul aerian de deasupra statelor baltice nu este suficient de sigur”, spunea președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, pe 26 mai.

Președintele Estoniei, Alar Karis, a declarat că aceste încălcări ale spațiului aerian și alte amenințări hibride au scopul de a intimida Europa, însă răspunsul trebuie să fie calm, coordonat și „ferm”.

Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a adoptat un ton diferit și a spus că aceste acțiuni hibride transmit un mesaj: „Rusia pierde” pe câmpul de luptă din Ucraina.

CITEȘTE ȘI: Radu Miruță, ministrul Apărării: Incidentul de la Galați se poate repeta. Nu avem suficientă tehnică anti-dronă

Uniunea Europeană pregătește noi pachete de sancțiuni împotriva Rusiei

În paralel, Uniunea Europeană pregătește noi pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, pe fondul escaladării conflictului. Oficialii europeni discută accelerarea măsurilor după incidentele recente, inclusiv după cele raportate în România.

Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a declarat pentru Euronews că a discutat cu omoloaga sa de la nivelul Uniunii Europene, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, despre „accelerarea ritmului” acestor măsuri, având în vedere pagubele produse la Galați.

Fostul oficial român al NATO, Mircea Geoană, a exprimat o opinie similară. El a declarat că România se află încă într o stare de „șoc”, însă este necesară o muncă amplă pentru a preveni și contracara astfel de incidente în viitor.

Ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas, a declarat pentru Euronews că dronele care survolează teritoriul european nu vor mai reprezenta o raritate, ci o realitate. El a avertizat că există o „probabilitate ridicată” ca noi incidente care implică vehicule aeriene fără pilot să aibă loc în viitorul apropiat.

Ce urmează pentru Europa

Experții în securitate avertizează că dronele nu vor mai fi excepții. Ele vor fi o prezență constantă în spațiul aerian european. Există o probabilitate ridicată ca noi incidente să apară în viitorul apropiat, pe măsură ce tehnologia devine mai accesibilă, iar tensiunile geopolitice continuă.

Europa intră într-o etapă în care securitatea aeriană devine o provocare permanentă. Dronele nu mai sunt doar instrumente militare, sunt și elemente de presiune politică și psihologică, iar răspunsul statelor europene va defini echilibrul de securitate al următorilor ani.