La câteva săptămâni după ce DC News a prezentat povestea localnicilor din Terca, comuna Lopătari, județul Buzău, situația a rămas neschimbată. Urșii continuă să vină în gospodării, să omoare animale și să îi țină pe oameni în case. Liliana Măzgaciu, mama care povestea că trăiește „ca în junglă”, spune că autoritățile nu au mai venit, iar oamenii au încetat să mai ceară ajutor pentru că și-au pierdut încrederea că cineva va interveni.
În urmă cu două săptămâni, Liliana Măzgaciu descria pentru DC News viața din satul Terca ca pe un coșmar fără sfârșit. Spunea că oamenii nu mai dorm liniștiți, că ies din casă cu frică și că își țin copiii înăuntru pentru că urșii ajung aproape zilnic în gospodării.
Astăzi, femeia spune că nimic nu s-a schimbat. Din contră, urșii sunt și câte doi la o gospodărie și atacurile lor asupra animalelor continuă.
„Vin în continuare urșii prin Terca și prin Lopătari. Fac pagube. Au intrat prin gospodării și au omorât păsări și alte animale. Acum fiecare gospodărie are câte doi urși. Fiecare acasă are grădină zoologică”, spune cu amărăciune Liliana Măzgaciu pentru DC News.
„Urșii fac ravagii”
După publicarea articolului, spera ca cineva să ajungă în sat și să vadă cu ochii lui prin ce trec oamenii. Acest lucru nu s-a întâmplat.
„Nu a venit nimeni să vadă care este situația. Nu s-a schimbat nimic. Urșii fac ravagii”, spune femeia.
Liliana povestește că animalele sălbatice nu se mai sperie de zgomote sau de prezența oamenilor.
„Chiar ieri seară m-am dus să dau mâncare la cățel și m-am întâlnit cu ursul. Ăștia (n.r. - urșii) s-au obișnuit cu oamenii. Nu se mai sperie și se întorc mereu”, povestește ea.
Localnicii spun că prezența urșilor a devenit o obișnuință nedorită. Femeia repetă aceeași comparație care a impresionat mii de cititori și după primul interviu.
„Parcă trăim la grădina zoologică. Sunt foarte mulți urși și îi vedem tot timpul”, spune Liliana.
Oamenii au renunțat să mai sune la autorități
De această dată, oamenii nici măcar nu au mai sunat la autorități. Nu pentru că problema ar fi dispărut, dar au ajuns la concluzia că intervențiile nu schimbă nimic.
„Nu i-am mai chemat. Oricum nu fac nimic. Mai stau și câte o oră sau două ca să le dau datele din buletin și, până la urmă, pleacă fără să rezolve problema. Am renunțat să mai sunăm”, declară femeia.
În spatele acestor cuvinte se află o oboseală acumulată în luni întregi de teamă și așteptare. Liliana spune că oamenii din sat au senzația că au fost uitați.
„Nu îi doare pe nimeni de noi. Nimeni nu se interesează ce se întâmplă aici”, spune ea.
„Trebuie luate măsuri. Așa nu se mai poate!”
Viața de zi cu zi înseamnă aceleași gesturi făcute cu prudență. Fiecare ieșire din casă începe cu o verificare atentă a curții.
„Trebuie să facem treabă. Trebuie să ies din casă. Ies noaptea cu lanterna, mă uit în stânga și în dreapta și abia după aceea merg mai departe. Asta este singura soluție. Nu avem ce face”, povestește Liliana.
Teama cea mai mare rămâne aceeași. Femeia spune că într-o zi un copil ar putea ajunge în fața unui urs. Întrebată despre soluțiile pe care le vede, Liliana spune că autoritățile trebuie să intervină înainte să se producă o tragedie.
„Trebuie luate măsuri. Așa nu se mai poate. Mi-e frică pentru copii. Este de groază să trăiești așa”, spune ea.
În Terca, timpul pare că a rămas pe loc. Oamenii continuă să privească înainte de fiecare pas făcut în curte sau în afara ei. Câinii continuă să latre în timpul nopții. Urșii continuă să vină în gospodării.
Iar speranța că lucrurile se vor schimba se stinge cu fiecare zi în care nimeni nu vine să vadă cum trăiesc oamenii din acest sat din Buzău.
