Pentru cei mai mulți dintre noi, coborârea scărilor este un gest banal.
Pentru mii de români cu dizabilități locomotorii sau cu mobilitate redusă, însă, câteva trepte pot însemna o barieră imposibil de trecut. Uneori, zile, săptămâni sau chiar luni întregi petrecute între patru pereți. Practic, blocurile din România au devenit închisori pentru bunicii noștri. Mulți preferă să rămână în casă decât să se chinuie pe scări. Este greu, pentru un bunic, să coboare de la etajul unu, cu atât mai mult de la etajul patru. Nu mai spunem de urcat...
Pornind de la această realitate, Asociația Calea spre Acces cere promulgarea cât mai rapidă a Legii privind Programul Național de Accesibilizare a Locuințelor - „Lift pentru viață”. Vorbim despre un proiect care poate reda libertatea și demnitatea unor oameni care, de prea multe ori, au fost uitați.
„Pentru mulți oameni, un lift reprezintă un element firesc al unei clădiri. Pentru o persoană cu dizabilități locomotorii, însă, lipsa unui lift poate însemna imposibilitatea de a ieși din propria locuință zile, săptămâni sau chiar luni la rând. În anul 2026, nimeni nu ar trebui să fie prizonier în propria casă din cauza unor bariere arhitecturale”, transmit reprezentanții asociației.
Organizația a spus că Programul „Lift pentru viață” nu înseamnă doar montarea unor lifturi, rampe sau platforme elevatoare în blocurile construite fără astfel de facilități. Înseamnă șansa la o viață independentă pentru persoanele cu dizabilități, pentru vârstnici și pentru toți cei care se confruntă zilnic cu obstacole pe care ceilalți nici nu le observă.
Inițiativa vizează instalarea de lifturi în blocurile cu trei și patru etaje. De măsură vor beneficia peste 3,5 milioane de români care locuiesc în aproximativ 88.000 de imobile
Reprezentanții Asociației Calea spre Acces au transmis felicitări vicepreședintelui Senatului, Robert Marius Cazanciuc, inițiatorul proiectului, precum și tuturor parlamentarilor care au susținut adoptarea acestuia. A fost o dovadă că accesibilitatea a reușit să depășească granițele disputelor politice.
Organizația îi adresează președintelui României un apel pentru promulgarea cât mai rapidă a legii
„Pentru persoanele cu dizabilități, accesibilitatea nu este un privilegiu, ci un drept fundamental. Fiecare rampă construită, fiecare platformă elevatoare instalată și fiecare lift montat înseamnă mai multă autonomie, mai multă demnitate și șansa unei vieți trăite fără bariere”, au transmis reprezentanții asociației.
În opinia acestora, o societate cu adevărat modernă nu este definită doar de autostrăzi, clădiri noi sau investiții, ci și de modul în care îi sprijină pe cei mai vulnerabili. Iar Programul „Lift pentru viață” poate fi unul dintre pașii prin care România demonstrează că accesibilitatea nu este doar un ideal, ci o responsabilitate față de fiecare cetățean.
Ideea legii a plecat de la o realitate dură
În România există aproximativ 88.000 de blocuri de 3 și 4 etaje în care locuiesc aproximativ 3,8 milioane de persoane, iar mare parte din aceste blocuri, construite înainte de ’89 sau imediat după Revoluţie, nu sunt prevăzute cu lift. Aceste date indică, aşadar, o problemă majoră de mobilitate pentru mulţi români, cu efecte asupra sănătății, siguranței și calității vieții. Programul va contribui la creșterea independenței persoanelor vârstnice și cu dizabilități, reducerea izolării sociale precum şi la creșterea valorii locuințelor și a confortului urban.
Acest proiect devine lege pentru:
• Dreptul la libertate de mișcare, dreptul de a nu fi izolat în propria casă.
Pentru un tânăr, etajul 4 este doar un exercițiu de cardio. Dar, pentru un bunic cu probleme cardiace, pentru o mamă cu un bebeluș în cărucior sau pentru un român în scaun cu rotile, aceleași scări sunt un zid de netrecut.
Sute de mii de bătrâni au devenit, la propriu, captivi în apartamentele lor. Nu mai pot merge la medic, la cumpărături sau pur și simplu la o plimbare. „Lift pentru Viață” înseamnă să le redăm libertatea de mișcare și dreptul elementar la o viață demnă.
• O investiție strategică, nu o cheltuială
Acest program național nu consumă resurse, ci generează economie:
-Ușurează bugetul Sănătății: Când un vârstnic este izolat și nu poate merge la controale medicale de rutină, starea lui se agravează. Costurile spitalizării de urgență sunt mult mai mari pentru stat decât prevenția.
-Atrage fonduri europene: Proiectul-pilot deschide calea României pentru a accesa o linie de finanțare dedicată de peste un miliard de euro în viitoarele exerciții financiare ale UE.
-Aduce bani în economia reală: Construcția, instalarea și mentenanța acestor sisteme înseamnă contracte pentru companiile românești de construcții și locuri de muncă sigure în toate județele țării.
