Comisia Europeană apreciază că România a continuat aplicarea legilor justiției și a făcut pași pentru consolidarea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar. Cu toate acestea, Raportul privind statul de drept pe 2026 arată că mai multe probleme rămân fără soluție, în special în domeniul justiției, al combaterii corupției, al libertății presei și al predictibilității procesului legislativ.
Documentul, publicat vineri, evidențiază că analiza unor aspecte legate de funcționarea sistemului judiciar a fost suspendată după o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Raportul arată că în ultimul an au fost făcute mai multe numiri în funcții de procurori de rang înalt. Totuși, autoritățile nu au adoptat măsuri pentru consolidarea garanțiilor privind independența acestora și nici pentru îmbunătățirea organizării poliției judiciare.
Comisia Europeană mai arată că unii magistrați continuă să resimtă presiuni din interiorul sistemului, inclusiv în situații în care judecători au fost recuzați după ce și-au exprimat intenția de a sesiza instanțele europene.
Gradul de ocupare a posturilor din magistratură a crescut în 2025, ca urmare a măsurilor luate pentru reducerea deficitului de personal. Chiar și așa, lipsa judecătorilor și a grefierilor continuă să afecteze activitatea instanțelor.
Raportul consemnează că sistemul de asistență judiciară a fost îmbunătățit, însă finanțarea rămâne insuficientă. În același timp, digitalizarea justiției este prezentată drept una dintre prioritățile Guvernului. Documentul remarcă și creșterea eficienței instanțelor, care soluționează mai rapid cauzele civile, comerciale și administrative și finalizează un număr mai mare de dosare decât în anii anteriori.
Comisia Europeană cere măsuri suplimentare în lupta împotriva corupției
În domeniul anticorupției, raportul arată că evaluarea Strategiei naționale anticorupție 2021-2025 a fost finalizată, iar autoritățile pregătesc noua strategie pentru perioada 2026-2030.
Potrivit documentului citat de Agerpres, activitatea de urmărire penală în dosarele de mică și mare corupție s-a menținut la un nivel apropiat de cel din anul precedent. În același timp, instanțele au dispus încetarea unor procese și anularea unor condamnări, inclusiv în cauze de corupție la nivel înalt, ca urmare a hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție privind prescripția răspunderii penale.
Raportul evidențiază și adoptarea unor reguli privind practica „ușilor turnante”, care stabilesc restricții înainte și după ocuparea funcțiilor publice. De asemenea, noul Cod de etică destinat membrilor Guvernului, care interzice primirea cadourilor, se află în proces de implementare.
Comisia amintește că proiectul privind modificarea declarațiilor de avere, elaborat de Agenția Națională de Integritate, este încă în dezbatere. Totodată, pentru parlamentari au fost introduse reguli privind activitatea de lobby, iar ANI dezvoltă un sistem informatic destinat avertizorilor de integritate.
Libertatea presei și transparența mass media, printre problemele semnalate
Raportul arată că autoritatea de reglementare în domeniul audiovizualului funcționează în continuare cu personal insuficient, iar procesul de digitalizare avansează lent.
Comisia Europeană constată că reprezentanții sectorului media nu au ajuns la un consens privind autoreglementarea, iar reforma care urmărește consolidarea independenței conducerii televiziunii și radioului public se află într-un stadiu incipient.
Documentul mai arată că transparența proprietății instituțiilor media rămâne limitată și că persistă dificultăți privind accesul la informațiile de interes public. Deși noul Cod al audiovizualului a îmbunătățit regulile privind marcarea conținutului finanțat de partide politice și autorități, Comisia consideră că anumite practici continuă să ridice semne de întrebare.
Raportul menționează și pregătirea unei legi anti SLAPP, în contextul apariției unor noi cazuri de amenințări și hărțuire îndreptate împotriva jurnaliștilor.
Comisia Europeană critică utilizarea ordonanțelor de urgență și lipsa predictibilității legislative
Potrivit raportului, Guvernul a folosit mai puține ordonanțe de urgență în 2025 comparativ cu anul precedent și a făcut pași pentru îmbunătățirea consultărilor publice. Cu toate acestea, consultările sunt considerate în multe situații formale.
Comisia apreciază că modificările frecvente ale legislației și numărul mare de proiecte aflate în dezbaterea Parlamentului afectează în continuare predictibilitatea legislativă. Mediul de afaceri și organizațiile societății civile identifică această problemă printre principalele obstacole.
Raportul mai arată că nu au existat progrese privind acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului și că măsurile prevăzute în Strategia pentru o guvernare deschisă 2025-2030 nu au fost încă implementate. Organizațiile societății civile reclamă, de asemenea, restrângerea spațiului civic și creșterea presiunilor asupra activității lor.
Recomandările Comisiei Europene pentru România
Comisia Europeană recomandă României să continue evaluarea aplicării legilor justiției și să îmbunătățească eficiența și guvernanța sistemului judiciar. Executivul european solicită consolidarea independenței procurorilor de rang înalt și a organizării poliției judiciare, măsuri pentru eficientizarea cercetării și urmăririi penale a infracțiunilor din sistemul judiciar, inclusiv a faptelor de corupție, finalizarea reformei privind declarațiile de avere, limitarea utilizării ordonanțelor de urgență și organizarea unor consultări publice reale.
Documentul recomandă și continuarea demersurilor pentru acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului.
În schimb, Comisia Europeană consideră că România a îndeplinit integral recomandarea referitoare la introducerea regulilor de lobby pentru deputați și senatori.
