Despăgubirile de peste 3 milioane de lei acordate în procesul dintre România TV și Asociația „Dăruiește Viață”, fondată de Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, atrag atenția prin valoarea lor semnificativ mai mare decât sumele acordate în alte cauze, precum Colectiv.
Decizia Tribunalului București prin care jurnalistul Victor Ciutacu, postul România TV și alți jurnaliști sunt obligați să plătească despăgubiri de peste 3 milioane de lei către Asociația „Dăruiește Viață” și fondatoarele acesteia, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, stârnește semne serioase de întrebare, potrivit avocatului Cătălin Crăciunescu și jurnalistului Val Vâlcu.
Mai mult, jurnalistul Răzvan Savaliuc a punctat că motivarea instanței conține formulări care nu își au locul într-o hotărâre judecătorească, precum sintagma „se pare”.
„Spun ca jurnalist și le-am spus-o ani de zile colegilor mei: evitați cuvântul 'se pare' - nu are ce căuta într-un articol de presă serios. Ori știm, ori nu știm. Eu, întotdeauna, în activitatea mea de jurnalist l-am evitat. Într-o hotărâre judecătorească, însă, să găsești sintagma 'se pare' cu privire la fapte și probe este inacceptabil, pentru că Codul de procedură spune clar ce înseamnă o probă - ea trebuie să fie dincolo de orice dubiu rezonabil. Tu, ca judecător, când stabilești vinovăția cuiva nu poți să vii cu 'se pare'! Trebuie să te bazezi pe elemente certe, ai niște reguli, legea ți le spune clar. Nu poți să vii cu asemenea afirmații! Această sentință nu are cum să rămână în picioare în faza de apel”, a afirmat Răzvan Savaliuc.
Ce despăgubiri s-au dat în cazul Colectiv, comparativ cu procesul România TV-Oana Gheorghiu
Crăciunescu a evidențiat că nici despăgubirile acordate în dosarul Colectiv nu au ajuns la ordinul milioanelor ca în procesul vicepremierului Oana Gheorghiu, spunând că motivarea judecătoarei Lazăr este mai degrabă „o ficțiune juridică”.
„În dosarul Colectiv, unde au murit oameni și au rămas oameni marcați pe viață, cea mai mare despăgubire a fost de 500.000 de euro. Nu știu ce prejudiciu - și am citit sentința - a dovedit doamna Gheorghiu, care era foarte voioasă și zâmbitoare la Congresul PNL, că nu s-a văzut că este afectată, și n-am văzut niciun fel de motivare cu privire la pagubele pricinuite acesteia de acele afirmații spuse într-un studio.
Iar cu privire la ton, cred că este vorba de o ficțiune juridică, și nu o hotărâre, pentru că o motivare, care este lipsită de probe, unde să dovedești, cu rapoarte psihologice, o vătămare - că ai fost efectiv vătămat și că ai avut un prejudiciu material sau moral - este o hotărâre fără motivare”, a explicat avocatul Cătălin Crăciunescu, în direct la România TV.
Val Vâlcu: Cetățeni de rangul I și rangul II?
În continuare, jurnalistul Val Vâlcu a comentat ironic subiectul, după ce motivarea de trei paragrafe despre prejudiciu îl justifică prin anxietatea crescută și stresul prelungit generat reclamantelor, care ar fi avut nevoie chiar de consiliere psihologică, pentru a face face presiunii sociale - după cum notează judecătoarea. Totuși aceasta nu scrie nimic despre numirea Oanei Gheorghiu în Guvernul Bolojan, în urma presiunii sociale. Concluzia judecătoarei Lazăr a fost că ”reclamantele au facut dovada existenței unui prejudiciu moral ca urmare a lezării onoarei, demnității, imaginii și reputației”. Mai mult, le-a identificat cu întreaga societate: ”În realitate, prejudiciul a vizat întreaga societate”.
Astfel, jurnalistul a puncat, la RomâniaTV: ”Există cetățeni de rangul 1 și cetățeni de rangul 2, ”se pare” (n.r. aluzie la formulările judecătoarei, ironie), că sunt despăgubiri civile în cazuri de calomnie de 10-30.000 de lei. De aici pănâ la 3 milioane... Probabil pentru că (n.r. Oana Gheorghiu) este demnitar, ”reprezintă societatea” (n.r. o altă formulare folosită de judecătoare)”, a spus jurnalistul Val Vâlcu, în direct la România TV.
Decizia judecătoarei, pe scurt:
„Judecătoarea reține existența unor fapte ilicite și a unui prejudiciu, fără să arate în concret care sunt acele fapte și în ce constă cu exactitate prejudiciul ori legătură de cauzalitate. Aceasta nu face o analiză în parte a afirmațiilor pentru fiecare pârât, pentru a demonstra de ce acestea sunt mincinoase. Chiar și atunci când prezintă un exemplu de așa-zisă afirmație fără suport, aceea că jurnaliștii ar fi susținut că asociația nu a construit un spital, ci doar o aripă/clădire lipită de un spital, instanța nu explică suficient de ce o afirmație de acest gen ar depăși limitele unei opinii sau ale unei exprimări polemice. Mai mult, judecătoarea ignoră chiar declarația managerului Spitalului Marie Curie făcută în sensul celor susținute de jurnaliști. Judecătoarea merge pe presupuneri, menționând că Victor Ciutacu „PARE că a alimentat, validat și amplificat acuzațiile făcute la adresa reclamantelor de invitații din platou”. Niciun cuvânt în sentință despre faptul că în urma faptului că a fost "presată social" și privită "cu suspiciune", Oana Gheorghiu a fost numită subit vicepremier în Guvernul Bolojan, fapt ce reprezintă o maximă apreciere în societate. Judecătoarea Lazăr le reproșează jurnaliștilor, atenție, „TONUL grav în care informațiile au fost transmise publicului, respectiv unul afirmativ, acuzator și lipsit de rezervă, de natură să inducă percepția că afirmațiile formulate reprezintă fapte certe și verificate”, notează Luju.ro.
