Vaslui a refuzat să îi acorde un ajutor public judiciar, prezumând că, având în vedere ocupaţia femeii, de ospătar, "aceasta beneficiază şi de alte venituri decât cele declarate, acest aspect fiind de notorietate".
Invocând ajutorul public judiciar, care, potrivit legii, garantează accesul la Justiţie a persoanelor fără venituri sau cu venituri mici, femeia a solicitat scutirea de la plata taxei de timbru judiciar, pe motiv că veniturile lunare ale acesteia sunt în cuantum de 777 de lei şi are în întreţinere un copil minor.Solicitarea a fost respinsă de Judecătoria Vaslui, care a argumentat că veniturile pe membru de familie sunt cu 88 de lei mai mult decât limita prevăzută de lege pentru scutirea de la plata taxei judiciare. Judecătoria a dispus totuşi reducerea taxei de timbru cu 50% şi a stabilit ca suma să fie plătită în 15 rate lunare.
Instanța a presupus veniturile nedeclarate ale femeii
Femeia a înaintat o nouă cerere în instanţă prin care a solicitat reexaminarea cererii privind acordarea ajutorului public judiciar, măcar pentru o eşalonare a ratelor pe termen mai lung. Magistraţii Judecătoriei Vaslui au respins cererea, motivând în hotărârea judecătorească astfel: "Având în vedere ocupaţia reclamantei, respectiv aceea de ospătar, instanţa prezumă că aceasta beneficiază şi de alte venituri decât cele declarate, acest aspect fiind de notorietate. Este evident că plata ratei stabilite va îngreuna situaţia economică a familiei, însă nu până la limita prevăzută de lege".
AID consideră inacceptabilă luarea unei hotărâri de către o instanţă de judecată din România în baza unei presupuneri și sesizează CSM.
"AID consideră lipsă de profesionalism şi cunoştinţe juridice, dar şi cinism, pe de o parte, invocarea unor plăţi informale nedeclarate legal, neînregistrate legal, la baza căreia nu a existat nicio expertiză comandată de magistrat, iar, pe de altă parte, prezumarea greutăţii situaţiei economice a unei familii "până la limita prevăzută de lege". Justiţia, încă de la înfiinţarea ei – şi întreaga doctrină judiciară – serveşte 2 scopuri: stabilirea dreptăţii şi adevărului şi servirea intereselor justiţiabililor. În cazul descris, în măsura în care cele prezentate se confirmă, avem de-a face atât cu încălcarea în mod grav a ambelor principii de drept prin necunoaşterea legii şi "legalizarea" unor plăţi informale de către magistraţi, cât şi cu o lipsă gravă de umanitate faţă de justiţiabil prin formulări diabolice în care magistraţii presupun care e limita unei situaţii economice grele a unei familii", conchide Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
