La patru decenii de la cel mai grav accident nuclear din istorie, specialiștii din domeniu susțin că un dezastru similar este practic imposibil, datorită progreselor tehnologice și cooperării internaționale consolidate.
La 40 de ani de la Dezastrul de la Cernobîl, industria nucleară globală este mai sigură ca niciodată, susțin autoritățile române. În cadrul unui workshop organizat de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), experții au subliniat că lecțiile învățate în 1986 au schimbat radical standardele de securitate și modul de gestionare a crizelor.
Petre Min, șef Serviciu interimar în cadrul CNCAN, a declarat că posibilitatea repetării unui accident de amploarea celui din 1986 este „zero din toate perspectivele”. Potrivit acestuia, tragedia de la Cernobîl a reprezentat un punct de cotitură major.
„Industria nucleară a evoluat fantastic atât din punct de vedere tehnologic, cât și al comunicării și cooperării internaționale”, a explicat oficialul. Totuși, el a nuanțat că un accident nuclear, în sens general, nu poate fi exclus complet, din cauza factorilor imprevizibili, însă impactul ar fi limitat și gestionabil la nivel local.
Președintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău, a subliniat că după 1986 au fost implementate măsuri stricte pentru a elimina erorile de proiectare și deficiențele care au dus la dezastru.
Printre acestea se numără:
Aceste schimbări au dus la creșterea nivelului de protecție a populației și la reducerea riscurilor majore asupra sănătății.
Workshopul „Cernobîl 40: De la accident la lecții operaționale pentru comunicarea în criză” a pus un accent deosebit pe rolul mass-media în situații de urgență.
Experții au atras atenția că, în lipsa unei comunicări rapide și clare, percepția publicului poate amplifica riscurile. „Oamenii nu reacționează la risc, ci la ceea ce înțeleg că se întâmplă”, a explicat experta în comunicare Elena Luciana Petrescu.
Potrivit CNCAN, instituția trebuie să transmită primele informații publice în maximum 30 de minute de la clasificarea unui incident.
Începând cu 2022, România dispune de un Plan Național de Răspuns la Situații de Urgență Radiologică și Nucleară, aprobat de Comitetul Național pentru Situații de Urgență.
Acesta prevede:
CNCAN are un rol central în acest mecanism, fiind responsabilă de gestionarea activităților din domeniul nuclear și de coordonarea comunicării publice.
Unul dintre cele mai importante contraste față de 1986 este modul de comunicare. Atunci, primul semnal al accidentului a venit din Suedia, iar autoritățile sovietice au recunoscut dezastrul abia după câteva zile.
Astăzi, convențiile internaționale impun notificarea rapidă și transparența, reducând semnificativ riscul de dezinformare.
Evenimentul organizat de CNCAN a inclus și simulări practice, în care participanții au recreat scenarii de criză, redactând materiale jurnalistice și participând la conferințe de presă simulate.
Scopul acestor exerciții este de a pregăti atât autoritățile, cât și mass-media pentru reacții eficiente în condiții de presiune și incertitudine.
Specialiștii au concluzionat că, în cazul unei crize nucleare, comunicarea nu doar reflectă realitatea, ci o modelează. Prin lecțiile învățate în urma Dezastrul de la Cernobîl, sistemele moderne sunt mai pregătite ca oricând să prevină și să gestioneze eficient astfel de situații.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Anca Murgoci
de Anca Murgoci