Numărul urșilor scapă de sub control în Vrancea: Populația este dublă, iar oamenii au sunat de peste 160 de ori la 112 într-un an

Autor: Tiberiu Vasile

Judeţul Vrancea se confruntă cu o creştere semnificativă a interacţiunilor dintre oameni şi urşi, în contextul unei populaţii estimate la peste 360 de exemplare, aproape dublu faţă de nivelul considerat optim, în condiţiile în care numărul intervenţiilor autorităţilor a crescut constant în ultimul an.

Potrivit datelor furnizate de autorităţile de mediu, populaţia de urs brun din judeţ este estimată la 363 de indivizi, în timp ce efectivul optim stabilit la nivelul fondurilor cinegetice este de 195 de exemplare, ceea ce indică o presiune crescută asupra habitatului şi o intensificare a interacţiunilor cu oamenii.

Populaţia existentă depăşeşte nivelul normal 

Silviu Chiriac, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului Vrancea, a explicat faptul că această diferenţă trebuie analizată și în contextul particularităţilor locale şi al factorilor care influenţează comportamentul animalelor, nu doar din perspectiva valorică.

"La nivelul judeţului Vrancea, efectivul optim cumulat al populaţiei de urs brun este de 195 de exemplare, iar în paralel, studiile genetice realizate în cadrul proiectului naţional au estimat o abundenţă medie de aproximativ 363 de indivizi pentru acelaşi teritoriu. Compararea celor două repere evidenţiază că abundenţa estimată genetic este aproximativ de 1,8 ori mai mare decât efectivul optim stabilit la nivelul fondurilor de vânătoare. Această discrepanţă sugerează că populaţia existentă depăşeşte nivelul considerat sustenabil în raport cu condiţiile habitatului şi cu structura utilizării terenurilor. Conceptul de efectiv optim al populaţiei de urs brun este însă un concept depăşit, care are la bază echilibrul dintre potenţialul ecologic al habitatului şi nivelul de toleranţă al activităţilor umane. În practică, nu se iau în calcul elemente precum seceta, tăierile de pădure sau perturbările prin prezenţa antropică, dar nici resursele trofice suplimentare din livezi părăsite sau culturi agricole, care influenţează semnificativ comportamentul urşilor", a precizat acesta.

Interacţiuni sunt tot mai frecvente

Datele arată că aceste interacţiuni sunt tot mai frecvente. Conform unui răspuns de Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Vrancea, în perioada aprilie 2025 - martie 2026 au fost înregistrate 160 de apeluri la 112 privind prezenţa urşilor, dintre care 121 în intravilan şi 39 în extravilan, în creştere faţă de perioada similară 2024 - 2025, când au fost raportate 101 apeluri.

"În perioada 01.04.2025 - 31.03.2026, la nivelul judeţului Vrancea au fost înregistrate un număr de 160 apeluri prin SNUAU 112 prin care a fost solicitată intervenţia structurilor abilitate în vederea gestionării incidentelor provocate de ursul brun, dintre care 121 apeluri în intravilan şi 39 apeluri în extravilan. Precizăm faptul că în perioada 01.04.2024 - 31.03.2025 au fost înregistrate un număr de 101 apeluri prin SNUAU 112, dintre care 68 apeluri în intravilan şi 33 apeluri în extravilan. De asemenea, în urma analizării sesizărilor, localităţile cele mai afectate de prezenţa ursului brun sunt Tulnici, Vintileasca, Vizantea-Livezi, Dumitreşti, Nereju, Vidra, Gura Caliţei, Soveja, Răcoasa şi Poiana Cristei", se arată în răspunsul transmis de Jandarmeria Vrancea.

Cum este explicat fenomenul 

Fenomenul este explicat şi prin comportamentul sezonier al animalelor, dar şi prin condiţiile naturale favorabile din judeţ.

"Este caracteristic pentru judeţul Vrancea o concentrare a urşilor în zona subcarpatică în timpul lunilor iulie-septembrie, momentul fiind determinat de prezenţa fructelor şi cerealelor în spaţii antropizate. După această perioadă, urşii utilizează spaţiile montane, unde îşi petrec somnul de iarnă în zone forestiere compacte, departe de aşezările umane. Utilizarea acestor teritorii este determinată în mod direct de disponibilitatea resurselor trofice, iar concentrarea poate fi una temporară şi dependentă de condiţiile din teren", a spus Silviu Chiriac.

În ceea ce priveşte măsurile de control, datele arată că, în ultimii ani, numărul exemplarelor extrase a rămas relativ redus. Astfel, în anul 2025 au fost recoltate nouă exemplare de urs la nivelul judeţului, iar în 2024 au fost extrase opt exemplare, dintr-un total aprobat de 11 exemplare anual.

Pentru anul 2026 este propusă o cotă de intervenţie de 25 de exemplare la nivelul judeţului, repartizată pe fonduri cinegetice, în special în zonele cu risc crescut de interacţiune cu activităţile umane.

Pagubele produse de urşi 

În paralel, pagubele produse de urşi rămân o problemă constantă în mai multe localităţi din judeţ, unele dintre ele fiind semnificative. Potrivit APM Vrancea, cele mai mari despăgubiri acordate în 2025 au fost înregistrate în comunele Bârseşti şi Soveja, unde valoarea pagubelor a depăşit 10.000 de lei pentru animale domestice ucise. De asemenea, în localitatea Vrâncioaia a fost consemnat un prejudiciu de aproape 9.000 de lei, iar în Poiana Cristei despăgubirile au ajuns la peste 5.500 de lei. Pagube importante au fost raportate şi în Vintileasca, cu peste 5.600 de lei, dar şi în Valea Sării, unde atacurile au generat pierderi de peste 4.500 de lei.

Datele mai arată că astfel de incidente nu sunt izolate, fiind înregistrate în mod repetat în localităţi precum Dumitreşti, Nereju sau Vizantea-Livezi, unde au fost raportate atât animale domestice ucise, cât şi culturi agricole distruse, ceea ce confirmă extinderea fenomenului la nivelul întregului judeţ.

Autorităţile recomandă populaţiei să evite hrănirea animalelor sălbatice, să îşi protejeze gospodăriile şi să anunţe imediat prezenţa urşilor la 112, pentru a permite intervenţia rapidă a echipajelor specializate, conform Agerpres.

CITEȘTE ȘI: Te poți apăra de un urs care te atacă? Ce pățești dacă îl rănești sau îl ucizi: Explicația ministrului Mediului / video