Regizorii premiați îi cer lui Ponta capul directorului CNC, Eugen Șerbănescu. Scandal în cinematografia română

giurgiu
giurgiu

Atacul la adresa conducerii actuale a Centrului Național al Cinematografiei (CNC) crește în intensitate. Vârful de lance al ofensivei este regizorul și producătorul de film Tudor Giurgiu. Acesta ne-a declarat că el și regizorii premiați internațional din noul val al cinematografiei românești (Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Cristi Puiu) i-au scris premierului Victor Ponta, semnalându-i piedicile cu care se confruntă și cerându-i schimbarea conducerii CNC.

Eugen Șerbănescu, principalul vizat de acuzațiile „grupării Giurgiu”, se apără susținând că, de fapt, miza atacului sunt marile datorii pe care casele producătoare de filme le au la CNC și pe care le-ar dori șterse.

În această bătălie, producătorii și regizorii au înregistrat un prim succes: la propunerea lor, premierul a numit-o, marți, în funcția de consilier onorific pe Anca Puiu, producător – Mandragora „pentru încurajarea tinerilor artişti şi sprijinirea artei cinematografice”.

Poziția copilului - de la proiect respins, la suplimentare a finanțării

Lucrurile nu sunt deloc simple: pe de o parte, creatorii de film care au confirmat pe plan internațional spun că ar putea realiza mai multe, dacă nu ar avea piedici din interior. Iar acest lucru este foarte credibil, câtă vreme sunt numeroase situațiile în care, filme respinse de la finanțare în țară, cel puțin într-o fază inițială, devin mari reușite internaționale, care contribuie la creșterea prestigiului național (și nu doar în domeniul cinematografiei). Pe de altă parte, cel acuzat de piedicile din interior susține că premiile internaționale n-ar fi fost obținute fără sprijinul CNC. De pildă, „Poziția copilului” a primit 500.000 de euro din partea CNC, sumă din care 120.000 de euro o reprezintă sprijin nerambursabil, iar 380.000 credit rambursabil în 10 ani. Ada Solomon, co-producătorul acestui film a mulțumit CNC public, chiar de pe scena festivalului de la Berlin.

Ulterior, însă, s-a raliat atacurilor la adresa conducerii CNC, arătând că filmul nu primise, inițial, undă verde din partea CNC. Șerbănescu contrează: „Scenariul semnat de Răzvan Rădulescu și propus de Hai-Hui a lui Tudor Giurgiu, a fost, într-adevăr, respins inițial. Apoi, regizorul Călin Netzer a revenit cu scenariul, pe care l-a preluat ca producător la Parada, unde e partener cu Ada Solomon. Nu e ilegal, dar nici ceva uzual ca un scenariu să fie propus de doi producători diferiți. Am acceptat totuși acest lucru și asta dovedește bunăvoință, zic eu. Scenariul, ușor modificat, a intrat într-o altă comisie și, având și o altă concurență, a obținut un punctaj mai bun, ieșind pe locul doi și obținând finanțarea. Acum patru luni, Netzer a venit la mine, solicitând o suplimentare a finanțării. Iarăși, ceva neobișnuit. Totuși, am solicitat Consiliului de Administrație să aprobe sublimentarea și s-a aprobat. Dacă eu n-aș fi dat dovadă de solicitudine, filmul n-ar fi fost făcut și deci premiul n-ar fi fost obținut. Mi se pare o mare nesimțire să vii, acum, să mă acuzi că aș fi pus bețe-n-roate, când realitatea a fost exact pe dos”.

Tudor Giurgiu: Ne dorim o institutie care sa emita o strategie coerenta despre dezvoltarea filmului romanesc

Dar ce acuză Tudor Giurgiu? „Cea mai importanta observație ar fi aceea ca nu e un conflict intre generatii ci doar un conflict intre cei care sint activi si vor o schimbare institutionala spre binele filmului romanesc si cei care nu fac nimic si stau incremeniti in proiect (cazul E. Serbanescu).

Pozitia mea (si a lui Mungiu, Puiu, Porumboiu, toti ceilalti regizori si producatori premiati) e una clara: e o discrepanta majora intre structurile care gestioneaza soarta cinema-ului romanesc la el in tara (preocupate doar de cum se aloca fondurile pentru film) si succesul si prestigiul filmului romanesc «afara». Ne dorim o institutie care sa emita o strategie coerenta despre dezvoltarea filmului romanesc, sa aiba o viziune care sa depaseasca simpla gestionare a fondului cinematografic. Ne dorim un CNC modern, nu o institutie perimata si invechita. Cu un website civilizat, nu rusinea care se cheama www.cncinema.abt.ro. Pentru novici, nu cautati sectiunea in engleza, lipseste cu desavirsire, CNC-ul romanesc nu considera ca e necesara, spre deosebire de paginile de web in engleza ale «film center-urilor» din Bulgaria si Kosovo. Asta e miza razboiului, restul detaliilor sint praf in ochi”, spune producătorul filmelor „Despre oameni și melci” și „Undeva la Palilula”.

Scrisoarea deschisă a lui Tudor Giurgiu

Tudor Giurgiu mai acuză că „de nenumarate ori s-au finantat festivaluri obscure, care nici macar nu aduna spectatori, nu au website functional, nu au materiale de prezentare. Alteori, s-au alocat sume uriase pentru festivaluri (vezi cel de la IASI), care apoi a sucombat. In continuare, sint multe exemple de festivaluri aflat la prima editie care iau sume uriase, fara a dovedi nimic (capacitate organizationala, performante la spectatori si critica). In general, alocarile pentru festivaluri si manifestari au fost o portita de scurgere pentru multi bani, care au ajuns pe miinile unor organizatii fara nicio experienta si interes in zona de festivaluri sau astfel de evenimente. Aproape șase milioane de lei s-au risipit in loc ca acesti bani sa mearga catre debuturi, productie de filme, educatie cinematografica sau modernizare de sali. Din 2007 (Serbanescu a fost numit la CNC in toamna lui 2006), post-cistigare Palme D'Or, sumele alocate producțiilor de filme românești au inceput sa scada dramatic. Tot din 2007, Fondul nu mai e alimentat deloc de la Bugetul de stat.

In 2012, CNC a pus la bataie 10 milioane de lei pentru concursul de proiecte aflat in desfasurare. E una din cifrele cele mai scazute din Europa pentru productii de filme noi/an”.

Giurgiu critică și alocările de fonduri pentru filmele regizorilor consacrați, precum:

1. ULTIMUL CORUPT DIN ROMANIA (2012, Regia Sergiu Nicolaescu), care a adunat 13.195 de spectatori, incasari de 225.816 lei și nicio prezenta la un festival international din listele de festivaluri acreditate de CNC

2. IUBIRE ELENA (2012, regia Geo Saizescu), cu doar 1.000 de spectatori, incasari de 1.389,4 lei, zero festivaluri, în condițiile unei finanțări de 1,54 milioane de lei.

3. MAMA EI DE TRANZITIE (2012, regia Cristina Nichitus) - credit: 1.197.000 lei - spectatori: 840, incasari: 5.884,24 lei. Zero festivaluri

4. CEVA BUN DE LA VIATA (2011, regia Dan Pita) - credit: 1.150.000 lei - spectatori: 358, incasari: 2.333 lei. Premiul pentru cel mai bun film si cel mai bun actor la Avanca 2011 (Portugalia)

5. CAII INARIPATI (2012, coproductie Rom-Ung, regia Elek Judit) - credit: 1.010.000 lei - spectatori: 8, incasari: 71,2 lei. Festivaluri: Moscova, Palic, RO-IFF (Bucuresti)

Eugen Șerbănescu: Planul contestatarilor este să desființeze CNC

În opinia directorului CNC, Giurgiu și cei care se raliază acuzelor acestuia „Fac scandal, fiindcă nu vor să dea înapoi banii luați de la stat, cu titlu de împrumut. Eu, ca reprezentant al statului, sunt creditorul, iar ei – debitorii. Vor să spolieze bugetul de stat, iar planul lor este să mă îndepărteze, eventual chiar să desființeze CNC, să facă uitate aceste datorii de zeci de milioane de euro. Giurgiu este cel mai vocal, pentru că el a beneficiat de cele mai mari finanțări – de 5,1 milioane de euro, în total și, deci, are de returnat și cele mai mari sume”.

Deocamdată, afirmația lui Eugen Șerbănescu este speculativă, întrucât producătorii au la dispoziție 10 ani pentru returnarea împrumuturilor și o pot face așa cum doresc – fie pe parcurs, fie la finalul perioadei contractuale. Dacă Tudor Giurgiu nu a returnat niciun ban, până acum, nu înseamnă că nu o va face la final.

Ce sume s-au alocat pentru finanțarea festivalurilor

Celorlalte acuze, însă, Șerbănescu le răspunde cu cifre din statistici, care, dacă nu cumva au fost „cosmetizate” înainte de a ne fi prezentate, par a îi susține punctul de vedere. Ce rezultă din statistici și alte documente:

 1. În ultimii sase ani (2007-2012), sub directoratul lui Eugen Serbanescu, productia de film de lung metraj s-a dublat față de orice alta perioada de sase ani anterioara, începand din 1990.

 2. În aceeași perioadă (2007 – 2012), creatorii romani au repurtat cele mai multe si cele mai prestigioase premii din istoria cinematografiei romane, inclusiv Palme D'Or pentru lung metraj de fictiune la Cannes (Cristian Mungiu) si Ursul de Aur la Berlin (Călin Netzer).

Între anii 2007 – 2012 CNC a selectat si finantat 19 proiecte de lung metraj de fictiune regizate de regizori consacrati inainte de dec. 1989; 22 de proiecte regizate de debutanti (de ex. Florin $erban, Ursul de Argint la Berlin) si 30 de proiecte regizate de regizori consacrati dupa dec. 1989, inclusiv reprezentantii noului val. Cea mai mare finantare a luat-o filmul "Undeva la Palilula" (regizor Silviu Purcarete, producator Tudor Giurgiu) - aprox. 730.000 euro. Pe locul al ll-lea se afla filmul multiplu premiat la Cannes "Dupa dealuri", regizat si produs de Cristian Mungiu – 640.000 euro. Niciun film de Sergiu Nicolaescu nu se afla in top 10 finantari CNC in perioada aminitita. Cea mai mare finantare obtinuta de un film regizat de Sergiu Nicolaescu in perioada 2007 - 2012 a fost de 400.000 euro. Pe primul loc la finantari se afla firmele producătoare ale unui realizator consacrat dupa dec. 1989 (Tudor Giurgiu), cu un credit obtinut in total de 2.600.000 euro si un sprijin nerambursabil (pentru produce de film precum si pentru festivalul TIFF, Premiile Gopo, Standurile de la Cannes si Berlin) de alti 2.500.000 euro.

 3. Producătorii au returnat un procent de sub 2% din creditul total obfinut de la CNC incepind din 1998. Majoritatea producatorilor nu au returnat niciodata vreun leu la CNC.

 4. In perioada aminitita, CNC a finantat 31 de coproductii de lung metraj de fictiune (adica 40% din total) fata de 47 de productii strict romanesti (60% din total).

12 ani de film românesc

 5. E posibil ca un proiect mai slab cotat dpdv artistic (deci clasat pe un loc inferior) sa fie mai scump (sa aiba un buget mai mare, si deci sa beneficieze, în valori absolute, de un credit mai mare) decat un film mai bine cotat artistic, clasat pe un loc superior, care, avand însa un buget mai mic, primeste, în valori absolute, un credit mai mic. De ex., în filmografia universală, "Titanic" a avut un buget mult mai mare decat, sa spunem, "Doisprezece oameni furiosi", desi ierarhizarea artistica este tocmai inversa.

 6. CNC are o schema de 30 de functionari publici, retribuiti exclusiv din veniturile proprii ale institutiei.

 7. Juriile CNC (a caror componență se schimba de la sesiune la sesiune) selecteaza doar o varianta de scenariu (acela care li este prezentata la sesiunea de concurs de catre producatorul particular, pe raspunderea lui). CNC selecteaza scenarii si nu filme gata realizate. Dupa selectare si acordarea finantarii, potrivit legii, CNC nu are nicio atribuție si nicio responsabilitate (si deci niciun merit), nici în variantele de scenariu îmbunatatite si nici in procesul artistic foarte complex de transpunere a scenariului în opera audio-vizuala finita. Totul se afla in gestiunea financiara si artistica a producatorului particular si a regizorului. Asadar, producatorul si regizorul sunt singurii depozitari ai meritelor artistice (dar si ai esecurilor de audienta) a filmelor realizate. CNC nu are atributii în distributia si exoloatarea filmelor. CNC sprijina financiar cu sume nerambursabile pe toti distribuitorii particulari de filme romanesti, care sunt singurii responsabili în domeniul lor de activitate. Tot potrivit legii, CNC nu are nicio atribuție si nicio responsabilitate in exploatarea salilor de cinema. In prezent exista 35 de sali in gestiunea RADEF – Romania Film, 5 sali în gestiunea pimariilor si consiliilor judetene si 41 de săli-cinematografe particulare.

 8. Potrivit legii, Fondul cinematografic este constituit din surse private – cum sunt contributiile operatorilor din domeniul comercializarii oricarui suport inregistrat, al exploatarii filmelor cinematografice, al operatorilor economici privind retransmisia prin cablu, contributii din spatiul de publicitate comercializat de catre societatile de televiziune prin cablu, contributii din spatiul de publicitate la posturile de televiziune contractat de agentii de publicitate precum si din contributia televiziunii publice din veniturile de publicitate.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play




Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy